Cine iubește cu adevărat pacea, nu va porni niciodată un război în numele ei.
Ion Untaru în manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine nu face mai înainte de toate pace cu sine și cu oamenii, nu se poate împăca nici cu Dumnezeu.
Ion Untaru în manuscris (2010)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru pacea lumii
pentru încetarea tuturor războaielor,
el s-a împăcat cu cei din jurul său;
pentru căutarea fericirii,
el își iubește și prietenii și dușmanii;
pentru alungarea suferinței,
el sare întotdeauna în ajutorul semenilor
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zborul absolut
colindam adese
zilele propice
când cădeau popice
nucile culese
serile inapt
tizul anti-izul
inundau parbrizul
neștiut în fapt
toamnele din burg
vasele din radă
se opreau să vadă
pata din amurg
stanța un popas
pasărea divină
ne umplea de vină
fiecare ceas
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zborul nu se poate
moto: Fericit acela care Îl caută
toată viața pe Domnul
Și mai fericit
acela care Îl găsește!
-----------
Cale lungă de trei ceasuri
Faldul zorilor de ziuă
Lin coboară peste Rio
Corturile la popasuri
Pace doar și liniște adâncă
Omul căutând pe Domnul
Și pe care nimeni nu-L
știe. Nici L-a văzut încă
Sufletule, te dezleagă
Și te spală de păcate
Fiindcă zborul nu se poate
Cu o aripă beteagă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pace
Nopți și câte zile
Până la scadență
Măsurate-n mile:
Milă, Excelență!
Omul vine, pleacă
Pietrele rămân
Râul dacă seacă,
Timpul e stăpân!
Și-om pleca cu toții
În ținutu-acela
Fiii și nepoții
Ne-or găti nacela;
Fără pulberi drumul,
Fără de întors
Fumul, poate scrumul
Dacă ni s-a tors,
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverie
E-atâta pace în ninsori
Și-n fulgii care stau să cadă
Că-și lasă pasul în zăpadă,
Amprenta, de mai multe ori
Iubita mea cu trup de ger
Înhamă caii suri la sănii
Cu-argint și zurgălăii. Să ni-i
Mânăm ca niște mesageri
Privește-n jur: poclade albe
Acopăr răni câte mai sunt
Și se revarsă pe pământ
Lumina blândă-a unor salbe
Coboară îngerii și-și lasă
Un strat de pur și diafan
Și plângem fiecare an
De răutatea ce ne-apasă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-a venit de dorul nostru
N-a venit de dorul nostru
Pastorul de hăt departe
Cu versete ce le împarte
Ci, doar să ne strice rostul
N-a venit el să aline
Rănile ce ne mai dor
Nici de dragul tuturor,
Să ne meargă nouă bine!
Nu cu pace creștinească
Bate India și China
Dacă în urma lui neghina
Prinde pururi să rodească
"Ajutoare" de spoială
Ca să-i prindă pe cei slabi
Și să-i pună pârcălabi
Peste noua rânduială
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorba multă
Feți frumoși cu frunți de ceară
noaptea vor veni să-ți ceară
din motive mai oculte
vorbele, când sunt prea multe;
Vorba naște și omoară:
e călău, dar și vioară
și de tine doar depinde
mâna ta când vei întinde
Vorbele se vând perechi
orice om două urechi
are și numai o gură
lumea vorba când îți fură
Înțelept e cel ce-nchide
minereul în firide
scoțând de sub carapace
doar cât trebuie și pace!
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se deșiră noaptea
Se deșiră noaptea lung peste atol
Vântul jucăuș saltă ghemotoace
Arlechini de aer care prind să joace
Peste satul care, de sus, pare gol
Turmele de lână coborând în pace
Pe meridiane de la pol la pol
Pleava vânturată face un ocol
Ácelor àcele de-nfipt în cojoace
Oamenii de parcă nici nu se mai văd
Au cerut refugiu în visele lor
Plâng melancolia fiecărui zbor
Și cu gândul veșnic la un alt prăpăd;
Zorit metronomul bate uniform
Și furtuna vine. Însă ei tot dorm...
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacea
Nopți și câte zile
Până la scadență
Măsurate-n mile:
Milă, Excelență!
Omul vine, pleacă
Pietrele rămân
Râul dacă seacă,
Timpul e stăpân!
Și-om pleca cu toții
În ținutu-acela
Fiii și nepoții
Ne-or găti nacela
Fără pulberi drumul,
Fără de întors
Fumul, poate scrumul
Dacă ni s-a tors,
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la pace, dar cu o relevanță mică.
Revistă de front
motto:
Peste tot miroase a război,
Strănutăm de-atâta praf de pușcă,
Dormitează conștiința într-o cușcă
Și pe umeri o purtăm tot noi.
Ziua bună, veri soldați,
Cum o să ajungeți voi
În postura de eroi,
Fără tați adevărați?!
Nu curajul vă lipsește
Și nici solda după grad,
Când scad apele la vad,
Nu te duci să mai prinzi pește;
În zadar priviți cu teamă
La revistele de front,
Că virtutea-i un afront
Ca Hamlet, orfan de mamă!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se deșiră noaptea
Se deșiră noaptea lung peste atol
Vântul jucăuș saltă ghemotoace
Arlechini de aer au pornit să joace
Peste satul care, de sus, pare gol
Turmele de lână coborând în pace
Pe meridiane de la pol la pol
Pleava vânturată face un ocol
Ácelor acéle de-nfipt în cojoace
Oamenii de parcă nici nu se mai văd
Au cerut refugiu în visele lor
Plâng melancolia fiecărui zbor
Și cu gândul veșnic la un alt prăpăd;
Zorit metronomul bate uniform
Și furtuna vine. Însă ei tot dorm
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la fericire
Dreptul la fericire
se cumpără cu lacrimi
Libertatea vine din partea Domnului
împilarea vine din partea oamenilor;
Odată cu muniția,
soldaților li se înmânează
și ordinul de a ucide;
Cine nu caută pacea
în toate drumurile vieții lui,
nu va avea parte de ea;
Lupta cu monstrul,
cu monstrul din sine,
durează toată viața.
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Meditații
Obosită cale
Drumu-i încă lung
Picură petale
Crinii îndelung
Jumătate patru
Timpul trece greu
Body guard mulatru,
Lăzi cu minereu
Mângâieri feline
Liniște-n urechi
Cu ispite fine
Dinspre vinuri vechi
Și cu astea totuși
Nu mă simt stingher
Fiecare potu-și
Pierde-ntr-un mister
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mă în pace, zgâtie!
Pe pielea mea ca pe un palimpsest
cum face viața câte o năzbâtie
o notează sadic manifest
și-o port ca pe un sac ca pe un lest
lasă-mă în pace zgâtie!
M-a pus la colț cu bobârnace
ca pe un urs pe care-l înveți să joace
pe tabla înroșită
pe plită
n-are principii numai capricii
și dă tare cu zgârbaciul
că m-a adus pe mine cârpaciul
să fac nu ce vreau
ci ce-i place
degeaba îmi crapă pielea
degeaba îmi urlă țeasta:
ce viață e asta?!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața ca o rugă
grija pentru mâine:
farfuria de supă,
bucata de pâine
și ce va mai fi după;
pacea din ogradă
sporul meu la trudă
fragedă o mladă,
mâna când asudă;
dulce sau amară
o vezi sau n-o vezi
face să tresară
mugurii-n livezi
o ispită somnul
o himeră plânsu-mi
pacea mea cu Domnul
și cu mine însumi
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se deșiră noaptea
Se deșiră noaptea lung peste atol
Vântul jucăuș saltă ghemotoace
Arlechini de aer au pornit să joace
Peste satul care, de sus, pare gol
Turmele de lână coborând în pace
Pe meridiane de la pol la pol
Pleava vânturată face un ocol
Ácelor àcele de-nfipt în cojoace
Oamenii de parcă nici nu se mai văd
Au cerut refugiu în visele lor
Plâng melancolia fiecărui zbor
Și cu gândul veșnic la un alt prăpăd;
Zorit metronomul bate uniform
Și furtuna vine. Însă ei tot dorm
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un foc adânc
Un foc adânc din ambrazuri ne arde
Zenitul cade peste începuturi
Războinicii se-ntorc aduși pe scuturi
Țâșnesc în jerbe, sute de petarde
Noroiul aruncat peste stindarde
Cu sânge care nu vrei să-l mai scuturi
Blestemul pe o aripă de fluturi
Și schijele țâșnite din bombarde
Cad brazii secerați, nu mai e milă
În loc de pace, noi aducem moarte
Oricât ar fi o țintă de departe
Doar câteva vlăstare de prăsilă
Proptite-n cârji, rănite sub vestoane
Privesc cum se încarcă muniția-n chesoane
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cetina pe ramuri
Ce frumos e Doamne, iarna-n crâng
Cetina pe ramuri, simfonie
Parcă îmi vorbește numai mie
De iubire. Și-aș voi să plâng
Nu se mai zărește nici o rană
Totul este de un alb celest
Dă-ne-n Doamne-n suflete acest
Sentiment de pace ca o hrană!
Parcă am ieșit de mult din lume
Nu-mi doresc nimic și-mi este bine
Decorul cu zăpezi diamantine
Strălucește pentru noi anume
Ce comori, atâtea dimineți
Lângă mine-au fost și le ignor
Că puteam de multe ori să mor
Pe parcursul unei scurte vieți!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Untaru despre pace, adresa este: