
- sfânt
- Sfânt: un păcătos conservat în stare de nemurire.
definiție aforistică de Ionuț Caragea din Întreita suferință (2011)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!



Iubire cu erată
de mi-ar fi dat să cer, aș mai trăi o viață,
aceeași, dar văzută cu ochii de acum.
de ce? m-ați întreba... v-aș spune, clar, în față:
aș vrea să-mi scriu finalul la ultimul volum.
finalul? ce vă miră, e unicul cuvânt
și prima mea durere cu lacrimi pe obraz,
e mama mea de-a pururi și tatăl meu cel sfânt,
e dulcea fericire și cel mai greu necaz.
de mi-ar fi dat să cer, dar cine poate cere
ceva ce nu-i al lui și nu a fost vreodată?
pe veci mă resemnez în neguri de tăcere,
volumul meu s-a scris: iubire cu erată.
poezie de Ionuț Caragea din Suflet zilier (2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ultima zi de dragoste cu umbra
umbră, haide să ne iubim
până la întuneric
înainte ca visele să ne
acapareze dorințele
știi tu cum
așa cum ne iubeam
în paradis
înainte să ne ispitească
acel cuvânt interzis de la care
au pornit toate păcatele
iubește-mă, umbră
așterne-ți pe buzele mele
tăcerea ta ca un sărut abisal
răscolește-mă tot
cu muțenia ta sfântă
fă-mă să ard
până la cenușa sângelui
înainte ca genele
să mă vândă morților
pentru o ultimă
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


O patrie și un mormânt
trăiesc durerea unei patrii
ca într-un sacru legământ;
printre ventricule și atrii
îmi curge-același sânge sfânt.
trăiesc, privirea mi-e departe,
spre marea mea, spre răsărit;
trăiesc și în această carte,
de-atâtea versuri răstignit.
trăiesc aceeași melodramă
prin vise și prin alte vieți,
ca plânsul dorului de mamă,
ca roua unei dimineți.
trăiesc cu ochii și cu gândul
la ce a fost și ce va fi;
trăiesc, când se termină rândul,
pe firul unei agonii.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Guru amnezic (2009)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la sfinți, dar cu o relevanță mică.

Eu la pătrat
viața este zero, la puterea doi
și rămâne zero, nuli suntem și noi
viața-i primul număr, împărțit la doi
rămâne jumate, restul la gunoi
viața-i radicalul din divinitate
și rămân doar sfinții fără de păcate
viața este sfera, cercul și pătratul
scotocind prin toate, aflăm rezultatul
viața e triunghiul, dreptele catete
și rămâne unghiul fără epitete
viața e obtuză, până-n infinit
și rămâne punctul, singur și uimit
viața-i printre puncte, o mulțime vidă
și rămâne moartea... singură, rigidă
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Delirium Tremens (2007)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Aceiași ochi albaștri de metil
Dragă tată,
Eu știu că acolo în cer
Toți sfinții au ochii albaștri
Și mai știu că acolo în cer
Toți sfinții sunt sihaștri
Și plâng laolaltă.
Dintre toți sfinții îl iubesc pe acela
Care acum se va aprinde pe cer.
Îl voi privi cu aceiași ochi albaștri și-o să zbier
Tatăăă!
De ce nu mi-ai spus niciodată
Că ai fost și-ai rămas atât de stingher?
De ce nu mi-ai spus că viața este atât de neînsemnată
Fără cei sfinți,
Fără părinți?
Dragă tată,
Îmi întind palmele la cer,
Te rog, oblojește-mi trupul,
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Antologie de poeme 2006-2012 (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tu, Sfinte Laurențiu
Tu, Sfinte Laurențiu, nu ai aceleași vine
Ca ale mele brațe ce-au îndurat mânia,
N-ai cunoscut Carpații, câmpiile Rovine
Sau Marea mea cea Neagră ce scaldă România.
Tu, Sfinte Laurențiu, nu ești un cheag de sânge
La margini de imperii și năvăliri barbare,
N-ai cunoscut durerea românului ce plânge,
Lovit de patru vânturi cuprinse de turbare.
Tu, Sfinte Laurențiu, nu vei afla vreodată
De sora ta bătrână ce curge-n răsărituri,
Dar vei cunoaște dacul, cu fața sa brăzdată
Și ochii săi albaștri, lipsiți de licărituri.
poezie de Ionuț Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Posteritate
Poetule, nu căuta
Pentru talent, certificate,
Valoarea, prețuirea ta
Depind doar de... posteritate.
Tu doar jertfește-te, tăcut,
Pe sfânta foaie de hârtie,
Și-oricât de tare te-a durut
Trecutul, scrie poezie.
Mai mult de-atâta n-o să ai
Și nici nu trebuie să-ți pese,
Te-așteaptă Dumnezeu, în Rai,
Și toate muzele - mirese.
Poetule, nu aștepta
Prea multă solidaritate
Din partea lumii care n-a
Ieșit cu gândul din cetate.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Citatepedia (23 martie 2021)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Afară ninge rar
afară ninge rar, cu fulgi de moarte albă
și lacrimi înghețate îmi sunt lucie salbă,
iar frigul ascuțit îmi zgârie retina,
afară ninge rar și neagră e lumina.
afară ninge rar, încărunțind pământul,
îmi este dor de tine și bate-n geamuri vântul,
la margine de drum, doi oameni de zăpadă,
afară ninge rar, cu gesturi de bravadă.
afară ninge rar și tremură copacii,
și tremură și sfinții și tremură și dracii
și tremură și morții când frigul îi încinge,
afară ninge rar și rar afară ninge.
poezie de Ionuț Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Frig în tainițele nopții
Frig în tainițele nopții
Frig în tainițele nopții,
Rece curge igrasia,
Lumânările și morții
Ne-au umbrit copilăria.
Scârțâie din balamale
Ușile deschise-n tindă,
Mugete de animale
Amintirea ne colindă.
Retrăim din nou coșmarul
Cel mai rău din tinerețe
Și ne înghițim amarul
Când îmbătrânim la fețe.
De prea multă umilință,
Blestemăm în Sfânta Vineri.
S-a stins ultima dorință:
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat (17 aprilie 2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mai pune-te, române, cu burta și pe carte!
(replică după "Deșteaptă-te, române")
Mai pune-te, române, cu burta și pe carte,
Și nu mai fi cu mintea la faimă și la bani!
Renunță la mândrie, acum când ești pe moarte,
Privește-adânc în tine și nu la alți dușmani.
Acum ori niciodată, salvează al tău nume,
Ce se confundă-adesea cu nemuncitul ban,
Și demonstrează-ți ție și-apoi la-ntreaga lume,
Că ai și-alte origini, de dac și de roman!
Mai lasă celularul, de vrei să-ți fie bine,
Învață și muncește, ai grijă de copii,
Iubește-i și pe alții cum te iubești pe tine
Și zi-le vorbe bune cât încă mai sunt vii.
Respectă cu strictețe preceptele divine,
Și lasă moștenire credința la nepoți,
Și nu-ntreba adesea: la mine, Domnul, vine?
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu sunt singur
nu sunt singur, am o umbră fugărindu-mi zilnic pasul,
am și-un tunet rupt din ceruri când îmi obosește glasul,
am și Soarele și Luna, am și bolta înstelată,
am și-o poză cu o fată cu rochița dantelată.
nu sunt singur, am oglinda încruntată riduri-riduri,
am speranțe-n depărtare, am și ziduri după ziduri,
am și-o muză ce mă doare printre vise fără număr,
am și stropii grei de ploaie picurându-mă rar pe umăr.
nu sunt singur, am credința și mă rog la sfânta cruce,
am și vise colorate, am și lacrime caduce,
am și-o inimă ce bate, bate-ntruna ca o toacă,
am și-un înger și un demon îndemnându-mă la joacă.
nu sunt singur, am un suflet rătăcit printre cuvinte,
nu sunt singur, nu sunt singur, strigă morții din morminte,
nu sunt singur, nu sunt singur, strigă valul când se sparge,
nu sunt singur într-o mare scufundare de catarge.
poezie de Ionuț Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ne căutăm
ne căutăm adesea
în locurile din care am plecat
suntem ecourile care își caută gura
născătoare de murmur și strigăt
și sufletele care își caută
tainica încăpere a inimii
din care au peregrinat
spre alte temple mai mult
sau mai puțin sfinte
ne căutăm, da, da, îndrăznim
să ne tot căutăm
la fel cum arcușul gândurilor
caută corzile unei viori galactice
cu care doar Dumnezeu poate să cânte
punând materia și viața în mișcare
ne căutăm uneori și cu teamă
la fel cum mâinile tremurânde
caută nemurirea
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Mesaj către ultimul om de pe Pământ (2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Conspirația îngerilor
în jungla cuvintelor
mai întâi am învățat să fiu OM
dar ca orice naiv
visam să mă ia cerul sub aripa sa albastră
să fiu pasăre sau nor
așa încât am încercat să zbor
și m-am lovit cu fruntea
de lespezile negre
am trăit o viață într-un infern de beton
de cald îmi va ține o casă de lemn
în care vor îmbătrâni oasele
cât de moale este pământul
sub tălpile goale
iar acolo sus, departe
stelele sunt lacrimile sfinților
condamnați la tăcere
viețile sunt mistere
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Antologie de poeme 2006-2012 (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Și te închini
prostia nu-i o armă, e scutul de oțel,
toți sfinții în cazarmă te-așteaptă la apel,
durerea nu-i o cale, de nu știi să o porți,
bei vinul din pocale și îi jelești pe morți.
ideile-s corupte, cuvintele-s murdare,
iubiri cu haine rupte, atac și apărare,
o viață-ntâmplătoare nu-ți va grăbi clemența,
de cauți ajutoare, te bântuie... demența.
trecutul te inspiră, prezentul te-amăgește,
când firul se deșiră, durerea-i ca un clește,
te-ntrebi ce o să vină, ce vine nu contează,
pe dâre de lumină credința delirează.
ehei, umanitate, a câta oară scriu
cuvinte aruncate ca lutul pe sicriu?
durerea nu-i o cale, de nu știi să o porți,
bei vinul din pocale și iar te-nchini la morți.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Absența a ceea ce suntem (2009)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Parodie după a XI-a poruncă de Ion Minulescu (Dedicată lui Bezelbecaluci și tuturor acoliților)
Mai fură, mai fură, dar taci!...
Învață corect să vorbești,
Nu ne aburi cu povești.
Tu furi, asta știi tu să faci...
Mai fură, mai fură, dar taci!...
Când simți că pârnaia te paște
Mai fură, puțin, dar mai fură,
Având lăcățelul la gură
Și rugi fă la sfintele moaște -
Când simți că pârnaia te paște!
Când simți că dreptatea te-nvinge,
Smulgându-ți din conturi credința,
Să nu încetezi dăruința,
Încearcă pe proști a-i convinge -
Când simți că dreptatea te-nvinge!
Când buzele-ncep să te doară,
De cât ai ajuns să vorbești,
[...] Citește tot
parodie de Ionuț Caragea, după Ion Minulescu (16 aprilie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


O pată de culoare
poetul e în vervă și verva e poetul,
ce oare îi rezervă din ceruri alfabetul?
deschide cartea groasă cu foile virgine
și scrie epopeea tiparelor aldine.
ce titlu să îi pună tristeții fără nume?
pe care dintre muze, în vers, să o sugrume?
poetul e în vână și vâna e poetul,
și sângele ne spune: acesta e profetul.
durerii nu-i va pune cea mai frumoasă mască
și foamea ancestrală n-o va hrăni cu pască,
și lacrimi el va curge, ca să sfințească glia,
din negurile vremii îl strigă România.
fiți gata, e momentul, să vină sfânta moarte,
din tainițele nopții se-aude, de departe,
un scâncet de copil și-un urlet decibelic,
și inima oftează în spațiul interbelic,
și Luna își arată cadavrul pe fereastră,
o palidă făptură ce intră-n casa noastră.
poetul e pe moarte și moartea e poetul,
și veșnic, peste toate, își pune epitetul.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Eutanasia îngerului meu
sunt plămădit
din carnea lui Eros și sângele lui Bachus
priviți-mi îngerul intrat în stare de ebrietate
fantomă alimentată de singurătate
în colivia oaselor este închisă o inimă
ce bate la poartă fără niciun răspuns
inima este și vie și moartă
pe jumătate înșelată
de propriul ecou
te simt dincolo de imaginație
dar mă aflu într-un timp fără spațiu și într-un spațiu acronic
(i se mai spune gaură neagră și vreau să atrag
toată materia ta)
secundele dansează striptease în fața plăcerilor carnale
cerșesc infinitului începutul sfârșitului
vreau să fiu Om așa cum simt eu Omul
să trăiesc printre culori
și nu printre cuvinte născute din euforia
de visuri și speranțe alb-negru
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Antologie de poeme 2006-2012 (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Analfabetism literar
activiștii anulează
arta aristocrației
arogând alambicarea
aprobând atelierul
aduc alte argumente
aprioric alandala
adnotând aleatoriu
avangarda agonistă
bănuitele biserici
bașca boșii boierimii
boicotează baliverne
blocând bunele bravade
bosumflatele boeme
binemeritând brevete
beau batjocorind beleaua
belesc bine bidineaua
[...] Citește tot
poezie satirică de Ionuț Caragea din Analfabestism literar (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Download
Doamne
am primit mesaj de la tine
în timp ce mă spovedeam pe hârtie
s-a înfiripat un link între cer și pământ
prin care mă hrăneam prin care te downloadam
poezie
am învățat să iau totul de la început
primul cuvânt a fost
amintire
nu trebuia să construiesc
un alt turn babilon din metafore
pentru a-ți arăta cât de deștept sunt
am așteptat cuminte
ca picăturile de ploaie
să culeagă cuvintele din vânt
mi-am întins palma
pe linia vieții a apărut
o floodă
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din M-am născut pe Google (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ionuț Caragea despre sfinți, adresa este:
