Când crezi c-ai ajuns pe piscul cuvintelor... privește sus către stele.
aforism de Ionuț Caragea din Întreita suferință (2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă Soarele mi-ar dezlega umbra de picioare, probabil că aș rătăci printre stele...
aforism de Ionuț Caragea din Delir cu tremurături de gânduri (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Sufletul polenizează lumina stelelor.
aforism de Ionuț Caragea din Delir cu tremurături de gânduri (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este viața? Aburul unei cafele cu stele.
aforism de Ionuț Caragea din Gânduri pentru caricatura umbrei (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul este firul invizibil dintre oameni și stele.
aforism de Ionuț Caragea din Întreita suferință (2011)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima, un câine lătrând la cerul fără stele al gurii.
aforism de Ionuț Caragea din Căutătorul de amintiri (7 septembrie 2022)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima mea este umbra unui fluture rătăcit printre stele.
aforism de Ionuț Caragea (2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin subteranele minții, Dumnezeu se balansează pe un hamac plin de stele.
aforism de Ionuț Caragea din Delir cu tremurături de gânduri (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu jarul stelelor se hrănesc doar cei care pot merge desculți pe jarul vieții.
aforism de Ionuț Caragea din Gânduri pentru caricatura umbrei (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă pâlpâie steaua pe care-o privești, înseamnă că răspunde la scrisoarea sufletului tău.
aforism de Ionuț Caragea din Gânduri pentru caricatura umbrei (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omenirea este o pagină ruptă de Dumnezeu din cartea visurilor sale. O pagină pe care și-a vărsat cafeaua cu stele.
aforism de Ionuț Caragea din M-am născut pe Google (2021)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cer de nisip
iar rătăcesc amintiri amețite în sufletul meu labirint
urmărindu-ți firul, iubito, pașii mi se pierd pe o plajă pustie
te mângâi cu un gând fugar, lacrimi se aștern pe nisip
castele de sare
te îmbrățișez cu un oftat îndelung
îmi rămân scoicile în palme
le sărut și îți sorb glasul furat de valul tăcerii
pânze de borangic îmi înfășoară sufletul vierme
păianjenul timp
cu ochii ciobiți de pumnalele stâncilor răsărite din mare
privesc cum apune Soarele străin de tot ce-a trecut
îmi întind degetele uriașe și-l trag de urechi
zile liliputane
iar rătăcesc amintiri amețite în sufletul meu labirint
urmărindu-ți firul, iubito, pașii mi se pierd
pe un cer plin de stele
te plimb în Carul Mare, pe Calea Lactee
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Delirium Tremens (2007)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Știi, oamenii visează adesea să călătorească printre stele și să-și găsească acolo iubirea. Numai tu ești norocoasa la care universul a venit în persoană și ți-a pus o galaxie la ureche...
Ionuț Caragea în Delir cu tremurături de gânduri (2012)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vechea boală
port în mine boala, boala mă iubește,
e mereu fidelă și nu lenevește,
la tot pasu-mi spune, printr-un idiom,
că sunt omu-n care a crescut un pom
și din el culege fructele durerii,
dar eu, ca un câine, când mă prind hingherii,
scheaun către Lună, nevoind să mor;
stelele sunt oarbe, ceru-i un decor
care nu-mi oferă nicio alinare;
port în mine boala, ca pe-o amânare,
ca pe-o veste tristă dată de himere.
oare, de la boală, simt acum plăcere?
oare, de la boală, pot acum să scriu?
boala mă păzește de al meu sicriu?
port în mine boala, boala nu mă iartă,
de mă simt iar bine, vine și mă ceartă,
mă atinge-n membre, mă lovește-n pântec,
un blestem mi-e boala sau e un descântec?
boala e tristețe sau e fericire?
duce la noroc sau nenorocire?
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat (15 aprilie 2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale de umbre
sufletul meu
așteaptă cuminte
pe fundul unui ocean de singurătate
să cadă steaua norocoasă
a inspirației
în tot acest timp
asist la spectacolul
în care moartea
dăruiește creatorului
o floare cu petale
de umbre
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coloana infinită
acceptă-mi mângâierea, renunță la-ntrebarea
ce te frământă-ntruna: noi ne vom potrivi?
acordă-mi doar o șansă și vei simți schimbarea:
o nouă aventură în fiecare zi.
nu vreau să-ți fie teamă, nu vreau să mai fii tristă,
mai este loc de-un zâmbet, durerea a trecut,
privește înainte, speranță mai există,
pot spune că idila abia a început.
promit, ne vom atinge și vom clădi iubirea,
coloană infinită cu palmele pe cer,
și vom culege stele, să le simțim zvâcnirea
când inimile noastre nu vor avea reper.
și sper c-o să petrecem de-a pururi fericirea,
din șoapte și săruturi mereu ea va-nflori,
și-o să te mirui tandru și-agale cu privirea,
scăldată-n curcubeie și lacrimi albăstrii.
poezie de Ionuț Caragea din Poezii de dragoste (2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la stele, dar cu o relevanță mică.
Trepte
și visul e o treaptă care
ne duce către-un loc
ce nu e vis
e o-mplinire-a gândului
într-un abis
e presimțirea vieții noastre
viitoare
tot ce am scris
există și va fi
răstălmăcit de mine-altcineva
nimic nu se va pierde
chiar de-aș vrea
căci și cuvântul e o treaptă care
ne duce către-un loc
ce nu-i uitare
tot ce visez și scriu
tot ce iubesc
sunt trepte către lumea
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Mesaj către ultimul om de pe Pământ (2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul ațâță focul inimii, lacrima îl transformă-n cenușă. Și totuși există unele suflete care ard atât de intens, precum vulcanii de pe fundul mărilor și oceanelor. Ele se înalță puțin câte puțin până când ajung să triumfe deasupra tuturor lacrimilor, formând o nouă insulă, iar uneori se încumetă să depășească norii și să vorbească pe limba lor de foc cu soarele și celelalte stele.
Ionuț Caragea în Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neputință
umbra este singurul martor
al copilăriei mele
singura noapte fără vise
în care îmi ascund gândurile
și singurul viitor
pe care îl pot cunoaște
fără să-l trăiesc
și fără să-l pot schimba
căci nu mă pot strecura
printre oameni
ca să mă lepăd de umbră
așa cum șarpele își
leapădă pielea
și nici nu pot zbura
atât de sus încât
să nu mi se vadă umbra
iar cu aripile de împrumut
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albu-acesta nelumesc
Firele de păr tot cresc,
Ca pădurile pe munte,
Cu tristețe le privesc
Cum devin, pe rând, cărunte.
Mi le smulg, c-un gest hilar,
Dar apar, din nou, mai multe,
Orice-aș face, e-n zadar,
Părul nu vrea să m-asculte.
Capu-ntreg, de mi-l vopsesc,
Mi-l trădează pieptul, barba,
Firele de-acolo cresc
Mai obraznic decât iarba.
Pân' la urmă, mă opresc,
Peste brazi se-așterne neaua,
Albu-acesta nelumesc
A căzut, din cer, ca steaua.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din din volumul în pregătire Căutătorul de amintiri (20 iunie 2022)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ionuț Caragea despre stele, adresa este: