Sonet
Iubirea-mi să o lepezi de povară:
La sânii tăi de stele să-mi sugrumi
Coșmarul anilor, cu părul sfoară.
Să ne iubim etern, în alte lumi.
Pătrunde enigmatică prin pleoapă,
Lăsând pe gene un sărut stingher...
Te prinde vântul și din nou te scapă
În glasul meu uscat, când doar îți cer:
O altă zi, purtată-n alte sfere
Prin care să zburăm de sus în jos;
Înmărmurit de-a vocii-ți adiere
Și-nveșmântat în alb de Făt-Frumos,
Te voi opri. Ești fără de scăpare,
Vei fi a mea în dulcea încordare.
sonet de Ionuț Popa (23 iulie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul unor vremuri străine
I-am simțit buzele până în măduva oaselor
și au lăsat în mine o urmă,
ca în vremuri străine
o voce să găsească puterea
să-i șoptească sufletului
povești de adormit îndrăgostiri.
Departe este acum și glasul
ce printre artere
suna ca vântul,
un adagio printre crengi bătrâne;
la fel de natural,
dar un pic mai rece
și fără tandrețea adierii.
De-atunci port în zvâcniri
sărutul ce-ar fi cuprins
și cea mai adâncă prăpastie
cu o atingere de fulg...
poezie de Ionuț Popa (2009)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
***
Cădea o lacrimă
din cerul gurii tale,
urmată de o alta,
apoi de încă una,
și tot așa, continuându-se
parcă la nesfârșit.
Buzele-ți, umbrele rupte,
mă protejau de potop
ca de-o ură
ce creștea în venele făcute mătci,
și vâltori îmi închideau
cărările ce odată au dus spre tine.
În norii aceia negri
ploaia a păstrat gustul meu
de când mi-ai sărutat pleoapele
fără să respiri a pagubă,
și limba ta mă ascundea
ca o umbră în deșert
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Popa (aprilie 2010)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Trei lacrimi seci de navetistă (variație după "Trei lacrimi reci de călătoare" de Ion Minulescu)
Privesc în jur
și văd distanța
cum se așterne peste noi!
Și mai privesc
cum nici noroiul fără de tine nu-i noroi.
Din zare urmăresc potopul cum mi se scurge în batistă,
dar vor cădea pe gura-mi rece
trei lacrimi seci de navetistă?
Iar tu în tren
mâhnită, oare, mă vei găsi în mintea ta?
Și înțelegi acestea, sigur...
dar știi(?) ți-am spus: nu mă uita!
Și gândul meu
l-o duce poate vreun vânt grăbit până la tine,
Iar tu
Chemându-l ca niciuna,
strigându-l dintre rău și bine -
vei năzui la minunata, dar îngropata seară-n care
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Popa, după Ion Minulescu (septembrie 2009)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la sărut, dar cu o relevanță mică.
Sunt rocker, domnișoară (după "Sunt tânăr, doamnă" de Mircea Dinescu)
Sunt rocker, domnișoară, am apărut pe post
la TVR (centura de gloanțe mă cam strânge)
și ți-am făcut cu mâna de la concert ce prost
mă simt acum; și glanda sudoripară-mi plânge.
Sunt rocker, domnișoară, trăiesc într-ún pătul,
ca mic-dejun porumbul e-o hrană de calibru;
de când mă știu... norocul nu mi-a surâs destul
și de-asta în beție îmi lepăd echilibru'.
Sunt rocker, domnișoară, un fir de păr cleios
din scalp mi se revarsă pe tenul ca de cretă,
și între dinți mâncarea se-arată cu un os
îndepărtez carasul trudit la mulinetă.
Sunt rocker, domnișoară, mi-e dor de un Pelin,
de gura ta-n sărutul ce-mi răscolea rărunchii,
de nopțile în care sub nas c-un kil de vin
te legănam cu râvnă de-mi blestemai genunchii.
[...] Citește tot
parodie de Ionuț Popa, după Mircea Dinescu (1 august 2009)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Muzelor ursuze
Învață-mă, iubito, să vărs pe pleoapa ta ceară fierbinte
să nu mai vezi lumea în care suntem prinși,
să nu te mai săruți cu monștrii falselor cuvinte
prin parcuri și dughene dezolante,
căci azi un taciturn așteaptă printre frunze arămii
fantasmele ce ieri se regăseau abandonate.
Nici azi nu te-ai schimbat de haina ruptă și murdară,
culorile-s la fel de nelalocul lor
și-o pânză albă de păianjen îți ascunde sufletul,
cuprins de remușcări și veșnic arzător.
Senin e cerul în această zi de toamnă,
doar câțiva nori timizi se scurg de-o parte
când steaua noastră cade arsă de indiferența
ce zace adânc în noi până la moarte.
poezie de Ionuț Popa din Valuri (26 septembrie 2007)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelepciunea nimicului
Trec anii și mulți dintre noi nu apucă
să vadă filmul de groază
pe care starea de lucruri
îl toarnă în fiecare zi.
Ochiul minții, dacă mai există,
este inundat de atât de multe culori și zâmbete false,
fără nicio substanță care să le dea gândurilor unitate.
"Trec anii",
de parcă ei ar avea puterea de a se plimba
și de a face giumbușlucuri în eter
în timp ce ar trece pe lângă noi,
de parcă cineva a turnat în marele șablon care este însuși timpul
oase, carne, vene, sânge, piele, membre, ochi, urechi,
astfel încât aceștia să urmeze o dinamică umană.
În fiecare zi bucăți mari de vise
pot fi găsite sub roțile mașinilor turbate
sau călcate în picioare de trecătorii care mărșăluiesc
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ionuț Popa despre sărut, adresa este: