Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ionuț Popa despre suflet

Ionuț Popa

Angst I

doar privindu-ți ochii
mi-am dat seama că și universul tău
are câteva găuri prin care sulițele neființei
pătrund și rămân acolo pentru totdeauna...

emoția primelor îmbrățișări nu mai răsare
ca un astru cu razele ascuțite,
ci își găsește culcușul în acea comoară sângerie,
primită la început de drum,
când realizezi că ești printre puținele persoane
care nu s-au bucurat de strălucirea ei neprihănită

este pedeapsa fiecărui suflet neputincios
să nu afle de ce bătăile inimii nu dor
când toate în jur par o ancoră prea grea
ce i-a fost atârnată de pleoape

ascundem cu o durere fără glas
și închidem dincolo de gratiile sufletului
acele temeri ce n-au cunoscut vreodată cuvintele...

poezie de (18 octombrie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Ionuț Popa
în alte limbi
cumpărăturiCartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -180.00- 143.99 lei.
Ionuț Popa

Nu regăsesc odihna-n lipsa ei

Nu regăsesc odihna-n lipsa ei,
și toate-mi par ca spinii de sub floare;
pe-oriunde-mi las mișcarea următoare,
îmi intră-n suflet țepii cei mai grei.

Minutele se-arată-obositoare,
și orele – șerpi lungi cu clopoței –
prin patul meu, veninul celui ce-i
mai amărât, îl scot la-naintare.

Și somnu-acela-n mine simt cum scade,
descoperind ce-i rău și ce-i caduc,
și-atinge depărtarea ce mă roade

din depărtări ce vin și ce se duc,
când zorile se-ntind să mă înnoade
în visul ei pe care îl seduc.

sonet de (2010)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 6 iunie 2016.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbi
Ionuț Popa

* * *

Am fost și eu copil,
și visam
în deplina insolență de atunci
să vând zboruri păsărilor,
când ele doar încercau,
în același timp,
să planteze căderi în sufletul meu
cu târnăcoapele de pliscuri.

"Două aripi la preț de una,
cu tot cu pene,
și permisul de altitudine
valabil până la moarte."

Și pământul îmi fugea de sub tălpi
ca un porc de Ignat, prin ogradă,
când bucățile-mi de inimă
se spânzurau de înălțimile cu ochi.

poezie de (aprilie 2010)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbi
Ionuț Popa

Prizonieratul necunoscutului

Am parcurs o veșnicie
printre camere bântuite de gânduri
și-am ales doar o pereche de cuvinte
cu care mi-am iscălit inima,
am ștampilat-o cu cerneală amară
lipindu-mi ușor numele pe ea
alături de numele ei,
pentru a mi-o separa
de blestemul incertitudinii.

Timpul nesortat din coșul cu suflete
ce azi planează în jurul nostru
este înghițit de gaura neagră a minților
aruncându-se prin colțuri paralele...
Și pământului i s-a făcut silă
de câte suflete a cuprins
de-a lungul miilor de ani
cu sarea, cu piperul
și cu fierea ce zac în ele
chiar dincolo de viață.

[...] Citește tot

poezie de din Valuri (14 noiembrie 2007)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Din vânturi moi se-apleacă-o sfâșiere

Din vânturi moi se-apleacă-o sfâșiere;
o ploaie-aș vrea ca fruntea să mi-o stingă.
De-nstrăinarea ce mă strânge-n chingă
să pot scăpa e tot ce mintea-mi cere.

Imagini sparte-n cor să mă atingă
și să-mi înalțe trupul în cădere,
găsesc că-i bun augur. Ce mângâiere
mai am când ochii-n suflet fac să ningă?

Mă las cuprins de-o stranie durere,
văd patul alb și-n dreapta o seringă,
și dau să fug, să scap - e totul vrere.

O altă rană, rana vrea să-mi lingă,
dar urc pe-un nor și plec c-o adiere,
strigând în gol: nu-i chip să mă învingă!

sonet de (2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 22 mai 2017.
Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Poemul unor vremuri străine

I-am simțit buzele până în măduva oaselor
și au lăsat în mine o urmă,
ca în vremuri străine
o voce să găsească puterea
să-i șoptească sufletului
povești de adormit îndrăgostiri.

Departe este acum și glasul
ce printre artere
suna ca vântul,
un adagio printre crengi bătrâne;
la fel de natural,
dar un pic mai rece
și fără tandrețea adierii.

De-atunci port în zvâcniri
sărutul ce-ar fi cuprins
și cea mai adâncă prăpastie
cu o atingere de fulg...

poezie de (2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 7 februarie 2017.
Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Zvâcnirile, iubito

Zvâcnirile, iubito, îmi vin, le am și pleacă
așa, la fel ca tine când fugi, revii, nu stai,
și-atunci îmi pare lumea netrebnică, o cloacă.
În pieptul meu, cu totul, pătrunzi ca un vătrai.

Ferestrele-n trecutul clement se cer deschise
(din viitorul aspru s-alunec în trecut)
să las în urmă ochii-mi ce, inundați de vise,
orbecăie în smoala căzută-n așternut.

În gol privesc... deodată, spre mine, o statuie,
c-o aură umbrită, se-nalță din Infern
să mi se-arunce-n suflet, și-apoi să se încuie
în vid, precum uitarea și gândul cel mai tern.

Zărind pecetea-n frunte, citesc însemnul urii:
"o albă ca zăpada și neagră-n cerul gurii."

sonet de (2010)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 26 iunie 2016.
Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Când se-apleca în șemineu o rază... (Sonet LXXXVII)

când se-apleca în șemineu o rază
prin munții oblojiți de nori și ploaie
mă încolțeai iubito în puhoaie
de plete roșii ce-mi stăteau de pază
rupeai cu vântul oasele-mi greoaie
și le-aruncai în ora de amiază;
curgeam încins prin tine ca-ntr-o oază
ce pielea în deșertu-ți mi-o înmoaie
când din amonte-mi căutai căderea
în ochii tăi ca un izvor pustiu
îmi amorțeai și aripa și vrerea
ca mai apoi tăcând să nu mai știu
de ce frumoaso ți-ai jertfit puterea
și sufletul l-ai dăruit să fiu...

sonet de (2 mai 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Ionuț Popa
în alte limbi
Ionuț Popa

***

Cădea o lacrimă
din cerul gurii tale,
urmată de o alta,
apoi de încă una,
și tot așa, continuându-se
parcă la nesfârșit.

Buzele-ți, umbrele rupte,
mă protejau de potop
ca de-o ură
ce creștea în venele făcute mătci,
și vâltori îmi închideau
cărările ce odată au dus spre tine.

În norii aceia negri
ploaia a păstrat gustul meu
de când mi-ai sărutat pleoapele
fără să respiri a pagubă,
și limba ta mă ascundea
ca o umbră în deșert

[...] Citește tot

poezie de (aprilie 2010)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbi
Ionuț Popa

De-ai fi cuceritorul...

nu îi jigni iubirea că-i o nescrisă vină
nu îi întoarce rana din suflet spre-napoi
nu cerceta-n privire conturu-i de virgină
nu trece ape tulburi către-un balans în doi
chiar de asupra-ți rece o palmă se apleacă
învinuindu-ți gestul și refuzând concret
să nu grăbești ieșirea stiloului din teacă
pe-un ton de Casanova taios și indiscret
iar de vei ști secretul gândirilor acide
păstrează strălucirea și scoate câte-un tril
spre-a cuceri odorul ca mai apoi a-nchide
volumul burlăciei într-un răgaz fertil
de-ai fi cuceritorul unui izvor de sete
te-ar îmbăta pudoarea în loc să te desfete

poezie de (10 octombrie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Din clipe

îți mai amintești de nopțile cu zăpadă
în care fulgii zburdau prin ceruri
ca porumbei minusculi
și tu păreai asemenea lor
copleșită de vise?
te privea întunericul ochilor mei
din două bile negre
împotmolite în zăpada cărnurilor
îți mai amintești de nopțile albe
în care bezna dormea în promoroacă
și eu mă odihneam aidoma ei în gândul tău?
ni se întindeau picioarele și brațele până în suflet
fugărind pe întinderea vastă a saltelelor
puful și inocența de care am uitat...
îți mai amintești de noaptea
în care am înghițit stelele
și milioane de îngeri
au eșuat pe sânii tăi vineții?

poezie de (13 septembrie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbi
Ionuț Popa

Sancturaniu

Iubito,
dacă Dumnezeu ar fi existat,
și-ar fi privit în ochii tăi,
ar fi lăsat Raiul în grija Satanei,
să se odihnească puțin
în irisul ce-ți descoperă sufletul
ca o apă de munte,
din care cu mult timp în urmă,
înainte să existăm,
Eros se cinstea
și își spăla sufletul,
când astăzi noi, cei care privim
eternitatea din larg,
împreună cu Sfânta Micime,
ne dăm seama
că lacrimile curg din munți
asemenea pâraielor din amintiri.

De ce aș fi lăsat întinderile
să se surpe între noi,

[...] Citește tot

poezie de (martie 2010)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 2 iunie 2018.
Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbi
Ionuț Popa

Sonetul Ocnei Sibiului

Dormeau în gara Ocnei doar visele spumoase
Din cercul mult prea vesel de fete și băieți,
Când rasele canine la un festin de oase
Își năpusteau răbdarea ce-i măcina-n boscheți.
Cu pătura de-albastru ne-acopeream rărunchii,
Și auzeam prin iarbă un zgomot de mașini;
Vedeam, atunci, că ploaia ne înmuia genunchii
Ca doi bureți în apa de sare. Asasini
Păreau și mușteriii cu brațele firave,
Căci ne loveau privirea în ale lor priviri,
Și-n fiecare metru mai traversau epave,
Trecând nisipul umed ca melcii. Nu te miri
Că am plutit prin norii ce ridicau din piele
Un suflet contopirii chiar dincolo de stele?

sonet de (9 iulie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Doar dorul tău... (Sonet XCVI)

Doar dorul tău mă prinde ca un clește,
Și nu mai pot dormi un somn profund;
Pe cer te văd... tu, stea care-mi sclipește,
Prin ochi pătrunzi și-n mine te scufund.

E trist, să știi... (mirarea mă-nconjoară)
Că niciun stol de păsări nu cuprind,
Din cerul tău aprins de-atâta vară,
Decât un fulg și-acela plin de jind.

Ușor să crezi îți pare că minciuna
Îmi ține-acum scabrosul adăpost,
Când geana ta mi-e dulce cum niciuna
Nu îmi va fi, nu este, nu a fost.

Subțire crești în mine ca o floare,
Și te înalți prin suflet cu pudoare...

sonet de (17 mai 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbi

Textele de mai jos conțin referiri la suflet, dar cu o relevanță mică.

Ionuț Popa

Aștepți să-mi plec dorința...

aștepți să-mi plec dorința înfășurată-n vise
picioarelor ce umblă prin cercuri de mojici?
socoți că veșnicia o cerem din culise
cu neputința-n viață de-a ne cunoaște mici?

cu-acele triste fețe dorești a mă susține
când nu pricepi ce-i ăla un joc periculos?
dar să răspunzi cu patimi îți pare că-i mai bine
decât să-mi vezi pivirea cum o aștern pe jos...

nu văd suflare-n ceruri nici existență-n moarte
să-ți domolească vocea umplută cu venin
iar de te strânge gheara... arunc-o într-o parte
din suflet cu durerea ce-ndeamnă la suspin

se sting tăcute-n gânduri văpăi de redundanță
atunci când acalmia ne pune în balanță

sonet de (1 octombrie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Uscate stări ascund trăiri pierdute...

obrazul tău e roșu ca laleaua
și mi-a zâmbit în loc să înflorească
pe-un timp în care mreaja sufletească
încheagă-a ta candoare și o beau; a

întors deceniul chipul să-mi jelească
coșmarul vieții când am strâns cureaua
greșelilor în noaptea dintre steaua
și ochiul meu de-o rază nefirească

uscate stări ascund trăiri pierdute
și-n spațiul nostru am golit din plin
izvorul minții, rece...- ne asmute

un gând fragil avântul în declin
ce-a tremurat în văi printre cucute
și mi-a lăsat elogii să-ți închin

sonet de (20 august 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbi
Ionuț Popa

Distanțe

Mai prizonier ca-n tine nu ar putea să-mi țină
Nici cea mai neagră umbră sărmanul trup în sfori,
Când strig să mi te-arate mirajele-n lumină
Sau vocea ta să-ți spună că-i timpul să cobori.

E mult de când splendoarea-ți din temnițe cărunte
N-a mai zărit-o chipul ce pare-a fi străin,
Căci anii trebuit-au să-mi adâncească-n frunte
O nouă veșnicie spre-al ochiului declin.

Nu-i formă plămădită spre a-ți slăvi conturul,
Nici mână ferecată cu lanțuri sau cu spini
Să-ți mângaie sprânceana și-apoi să taie șnurul
Ce ne-a unit iubirea în roase rădăcini.

Mai trec prin amintire și leșul ți-l desprind,
În suflet să-mi re'nvie din giulgiul suferind.

sonet de (24 decembrie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Chaos

Suntem precum un ghimpe în coastele pământului,
cu felurite obiceiuri, idealuri de humă,
ce ne mânjim cu praf uscat și brumă
trosnind în noi oasele ruginite de timp.

Iarba se zburlește pe coama arămie,
cu glas amar zbiară pământul,
pe culmi înalte zboară și vântul
chemând sufletele scorojite.

Venind din zare nori și cețuri bizare,
plânge și clipa uitată demult
când pe-o terasă stau singur și-o ascult.
De plânsetul vremii copacii-și iau zborul.

Într-o secundă piere tot, se duc la vale
pietre înghețate, pătrunzând prin scorburi,
și le topesc în timp târziu călduri
ce tind spre o cristalizare nebuloasă.

poezie de din Valuri (12 iunie 2007)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Porunci pentru suflet (Sonet XXX)

Să nu răspunzi la nume, când patima te strigă,
Să nu-ți adapi cu lacrimi neșansa de a fi
Un sclav printre nemernici, anemic printre vii,
Și nu culege lauri din frunze de ferigă...
Un rob, demult se spune, (robit fără temei)
De viață - nu de oameni - s-a aruncat în tihnă,
Și, negăsind în carte pretextul de odihnă,
A vrut, se pare, cerul puternicilor zei.
Cu-n ochi să judeci clipa, cu altul să-i plătești,
Și-n adevăruri apa cu care-ți uzi gâtlejul
S-o rupi în adâncimea ce urcă în prilejul
De a-ți scălda cu ploaia lacunele cerești.
Când vei răspunde, palid, la orice rugăciune,
Atunci să știi că moartea se-adapă din genune.

sonet de (13 martie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbi
Ionuț Popa

Naufragiu

Ne ridicăm pe vârfuri
și rostogolim privirea dincolo de valurile
multicolore de hârtii.
"Sunt caracatițe isterice și rechini fără sentimente"
mi-ai spus într-un moment de luciditate barbară,
și te-am crezut.
Rău a fost că ai avut dreptate!

Din palmele noastre întinse au căzut mii de scoici
ca leproșilor carnea,
și din scoici s-a prelins marea
la picioarele slinoase ce creșteau din cuvântările lor.
Ne-au secătuit de răbdare și vestele de salvare
s-au spart în colții atent îmbrăcați în catifea.
Ca trandafirii își ascund spinii în parfum.
Dormim pe ei în fiecare noapte și ne mințim
cu acele îmbrobodite în miere.

Ne-am ancorat visele aiurea,
când porturile lor au trădat întotdeauna o noapte

[...] Citește tot

poezie de (2010)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbi

<< < Pagina 1 >

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Ionuț Popa@suflet? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Ionuț Popa despre suflet, adresa este:

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Educația este floarea culturii trecută prin suflet? Răspunde acum!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!