Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Irina Lucia Mihalca despre apă

Liniștea din adâncuri

Un râu coboară din munți, o deltă se formează.
Sedimente cărate de ape, depuse de milenii,
au conturat unirea uscatului cu marea,
copaci seculari și împletituri de liane,
trunchiuri contorsionate, noduroase,
stepe sărăturate, lacuri cu nuferi,
insule stâncoase, estuare,
dune de nisip fin și mâl,
gârle cu stufărișuri,
lagune și grinduri,
mlaștini și păduri.
În apele mării persistă
întinderi de plante vasculare.
Nisipul din clepsidra suspendată
parcurge lin
momentele eternității,
aidoma rugăciunii.
Nicio scufundare nu seamănă cu cealaltă.
O delectare pentru ochi și simțuri!
Divinitatea se află peste tot.

[...] Citește tot

poezie de (19 iunie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un cântec a trecut prin zidul de piatră

Un cântec a trecut prin zidul de piatră
Singur așteptând toamna
Ca și cum ar aștepta un vis de ceață,
O alta viață sau ce-și dorea. Să nu întârzii -- îți spune.

Printre potecile luminate de lună
Neîntrupându-se frunzele zboară spre alte gări,
Ca un tren fumuriu în care urci fără să știi,
Spune-mi e mult prea târziu în timpul nostru?

Mereu lumină și umbră, mereu noi plutind de dincolo de timp,
Mereu el e steaua și ea barca ce-și caută țarmul.

Iată vezi copacii ce te-au îmbrățisat odată cu el,
singuri și galbeni, nocturni și sfioși cum ți-era zâmbetul,
Vei înțelege mai târziu, poate mult mai târziu...

Închide ochii, deschide palma să-ți înfloresc nuferii,
La poale-ți sunt și vântul și izvoarele,
Un nor cu petale plouă peste ei cu flori,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la apă, dar cu o relevanță mică.

Atât de aproape și totuși departe

Privesc uluită spre tine,
În fiecare noapte
creștem, ne înălțăm,
Tot mai mult,
tot mai aproape,
tot mai departe...

Până la Cer,
Dincolo de albastrul cerului,
dincolo de albastrul cerului străbatem visul,
Din taina urzită în noapte
mă întorc în visul meu risipit,
Intru în inima ta
cu rodiile coapte de lumina soarelui -
simfonii de culori, miresme și gânduri!

Doar luna, rotunda lună,
se ivește printre norii răsfirați de vânt,
Doar luna, rotunda lună,
ne luminează visul plutitor,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Irina Lucia MihalcaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Calea spre tine

Se poate încheia ceva vreodată?
Nici când renunți nu are cum
pentru că altul se-nalță
și cade la fel, uitând cine ești.
- Nec plus ultra -
Câtă iubire purtăm în noi!
Cu ea am scris pe cer, pe ape,
pe stânci, pe trepte,
în slove, în trupuri și-n inimi.

Acum și aici suntem
doar noi și cerul albastru!
Vocea ta a rămas ascunsă undeva
în cele mai adânci cute
ale sufletului meu.
- Zborul tău pe buzele mele!
Simți sărutul meu cum se plimbă
peste tot trupul, îl cuprind,
m-amețește și mă smulge,
așezându-mă-n tine pentru totdeauna?

[...] Citește tot

poezie de (18 decembrie 2014)
Adăugat de Irina Lucia MihalcaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simfonia picăturilor noastre

Ai intrat abrupt în poveste, simți taina
și pulsul ei care te dezarmează,
legi visele tale la inima mea,
le țeși prin ea și-i binecuvântezi pacea.

O piatră arunci în liniștea apei, sunetul ei
te poate conduce undeva sau altundeva,
departe și prea aproape, niciodată aici sau acolo,
pretutindeni și nicăieri. Un ambitus de nepătruns!

Fugi și rămâi, un cerc tonic al cvintelor,
mergi și străbați amplitudinile lumilor,
mereu așezat între ele, în permanentă mișcare,
te-arunci printre astre,
- o fugă cu totul tulburătoare -
adierile cerului plutesc între noi, pierduți în
dezmierdări de cuvinte,
pășim amețiți de furtuna dorințelor.

Secera lui Ceres ți-a tăiat

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Imaginea din oglindă

Încerci să construiești mereu,
plantezi semințele unor noi începuturi,
unești punctele unei noi povești,
auzite parcă cândva, demult,
traversezi apele emoțiilor adânci,
întregești visele, dorințele, iubirile,
nespuse vreodată cuiva,
în acea femeie care te va face
să te simți unic, puternic,
frumos, încrezător, ocrotitor,
pentru că doar așa știi că vei fi tu.
Există sentimentul de a fi împins
în mod constant
și tras de mareele interioare,
la fel ca oceanul
întotdeauna atins de lună.
O neliniște adie,
imaginile trec pe cer,
doar umbrele lor
stau lipite memoriei.

[...] Citește tot

poezie de (17 septembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Irina Lucia Mihalca despre apă, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info