Italia şi ţări

Fiecare cuvânt luat separat este asemeni unei mici orchestre, unde vocala este vocea şi consoana este instrumentul. De aceea muzica instrumentală este specifică ţărilor care au limbi consonante, adică ţărilor din nord, şi muzica vocală, pentru ţările vocalice, adică sudul. Germania, ţara armoniei, are simfoniştii, Italia, ţara melodiei, are cântăreţii.

Victor Hugo în Cugetări (1982)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Italia, muzica a devenit o naţiune. La noi, în nord, lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel: acolo muzica s-a făcut om şi se numeşte Mozart sau Meyerbeer.

citat celebru din Heinrich Heine
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele Italiei ieste vechiu, la toate istoriile cele vechi latineşti, de pe Ital, craiul lor. Nemţii italiianului zic valios şi noao, moldovenilor şi muntenilor, iar aşa valios; franţozii italiianului valaşhos, noao şi muntenilor valaşhos; leşii italianului vloh, iară noao voloşin, iară muntenilor acum s-au luat leşii după apa Oltului şi au mai adaos tiparnicii lor o slovă: M, de le zicu molteni, adecă olteanu; ungurii italianului: olaşu, iară moldoveanului şi munteanului olah. Şi Ţării Italiei leşii zic Vlosca Zemlea, adecă Ţara Vlohului, iară ţărâi noastre: Volosca Zemlea.

Miron Costin în De neamul moldovenilor, Cap. I - de Italia (1686)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş lupta oricând pentru ţara mea, dar din păcate, în Italia am un program foarte strict.

aforism de Alex Dospian (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va veni o zi în care voi, francezi, ruşi, italieni, germani, voi toate naţiunile continentului, fără să vă pierdeţi calităţile distincte şi glorioasa voastră individualitate, veţi fonda o unitate superioară şi veţi construi fraternitatea europeană.

citat celebru din Victor Hugo (1849)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În România existau minorităţi naţionale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o naţiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreieşti, care prevedeau, printre altele, o definiţie pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice şi biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă şi Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naţionalismului românesc.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu este pentru noi ceea ce este Goethe pentru germani; Shakespeare pentru englezi; Dante pentru italieni. El este geniul, în care s-au întâlnit, deopotrivă de ridicate, puterea de invenţiune cu aceea de refecţiune critică. În poezia şi proza lui, simţirile cele mai caracteristice ale vieţii noastre naţionale şi-au găsit o expresiune artistică şi nepieritoare. El este maestrul care a ştiut alege metalul pur şi nobil din minereul brut al sufetului nostru.

citat clasic din Constantin Rădulescu-Motru (16 iunie 1939)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este timpul să încurajăm declanşarea revoluţiei din Italia. După părerea mea, acest lucru presupune sovietizarea Ungariei, poate şi a ţărilor cehe şi a României.

Lenin în telegramă trimisă lui Stalin (1918)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genul de biopolitică ce a apărut spre sfârşitul anilor 1930 a fost nu numai un proiect al elitelor şi experţilor, dar şi o transformare socială şi culturală complexă, un discurs, un set de idei şi practici, care nu numai că a dat formă strategiilor ingineriei sociale, dar a şi modelat profund comportamentul social. De asemenea, trebuie să ţinem seama că ideea biopolitică a unui stat total care controlează şi administrează organismul naţional era o componentă intrinsecă a discursului eugenic pretutindeni în Europa, nu doar în Italia fascistă şi în Germania nazistă.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu am putut să înţeleg niciodată mândria etnică sau naţională. Pentru că după mine mândria ar trebui rezervată pentru ceva ce reuşeşti sau obţii de unul singur, nu ceva ce se întâmplă prin accidentul naşterii. A fi irlandez nu este o abilitate, este un nenorocit de accident genetic. Tu nu spui "Sunt mândru că am 180 de cm. Sunt mândru că am o predispoziţie pentru a face cancer de colon." Aşa că de ce naiba să fii mândru că eşti irlandez, sau că eşti italian sau american sau orice altceva?

citat clasic din George Carlin
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furt

A fura înseamnă a lua ceva care nu este al tău,
împotriva voinţei proprietarului.
Şi dacă cineva fură coperţile şi pasaje din cărţile publicate de autor,
înregistrate la Biblioteca Naţională a României
pentru a le posta pe alte site-uri înşelătoare în interesul său financiar,
(aşa cum se arată în linkul de mai sus),
se numeşte în continuare F U R T.

Dragi vânători fără "chip" vă informăm:
Cartea este ''protejată'' de un sistem de alarmă
numit:
Ambiţie.
Aprobare.
Aventură.
Bucurie.
Căldură.
Capacitate.
Dragoste.
Omenie.
Stima de sine

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa din Agonia.ro sau WordPress.com (6 septembrie 2021)
Adăugat de Radu Tudoran Maiorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râde iarăşi primăvara

(Parodie dupa poezia şi cântecul cu acelaşi titlu, de Ciprian Porumbescu)

Dă cu tifla primăvara
Peste câmpuri, peste plai;
E Covid în toată ţara
Şi la noi e-Ntâi de Mai.

Muncitorii au venit
Din Italia, negreşit
Dar ei azi privesc uimiţi,
În hotel cum stau păziţi.

Înfrăţiţi cu toţi ţăranii,
Muncitori din Diaspora,
În hoteluri, ca baştanii,
Au încins pe dată hora.

Peste mări şi de prin ţări,
Se adună pe cărări
Covidoşii în alai,

[...] Citeşte tot

parodie de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce îşi fac cumpărăturile la supermarket, majoritatea americanilor nu sunt surprinşi să găsească un rând întreg umplut cu cereale pline cu zahăr, gata de mâncat. Dar străinii observă lucrurile acestea imediat, la fel cum şi americanii care călătoresc observă că supermarketurile din Italia afişează o gamă largă de paste şi că marketurile din China şi Japonia oferă orez de o uimitoare varietate. Reversul medaliei de a nu putea să îţi observi propria cultură este una dintre cele mai mari plăceri de a călători în străinătate: a realiza ceea ce nu ai observat despre cultura proprie, şi să observi ceea ce oamenii din alte ţări nu îşi mai dau seama despre ei înşişi.

citat din Neil deGrasse Tyson
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata comoară se afla dinaintea ochilor logofătului. Zapisele şi pergamentele erau împărţite în sertare lungi, puse unul peste altul, după ţara ale cărei taine le cuprindea. Cartonaşe cu slove trase în tuş roşu descâlceau noianul de ştiri ce le avea muftiul despre ducatele nemţeşti, despre republicile Italiei, despre franţuji, englezi ori imperiul lui Leopold.

Rodica Ojog-Braşoveanu în Agentul secret al lui Altîn-Bey
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocroteşte-mi, Doamne, neamul - satiră sau…. rugă

Uite-aşa ne ducem traiul
să ne câştigăm mălaiul.
Ruşinos, n-avem ce face,
mai cerşim cu bună pace,
ş-adunând nişte dolari,
creştem copilaşii mari.

Rău ne-a mers vestea în lume,
de şmenari dar fără nume,
de hoţi şi de cerşetori,
criminali, vi-o-la-tori,
buni doar… numai la-nchisori.

Cu mâinile amprentate,
cunoscuţi chiar şi în State
că trăim doar din furate.

Toţi o apă şi o… Baltă,
cum te vede, cum te saltă,
mai ales italienii

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Dragoste, patimă şi blestem (5 august 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către secolul de acum

Ce secol fost-a vreodată mai sinistru?
Ce ciumă crâncenă mai aducătoare de moarte?
Ce pedeapsă mai crudă decât aceea a Styxului
Şi a lăcaşului lui Pluto cel nemilos?
Ce venin mai funest decât tine,
Secol îngrozitor?
Cine, rogu-te, şi-ar fi închipuit vreodată ceva mai crud
Decât otrava ucigătoare din Colchis?
Sau pedepse mai grele decât ale lui Hercule?
Semănat-au oare Erinys sau Megaera un război
Atât de crud în sânul muritorilor
Ca tine, secol criminal şi perfid,
Vrednic de cuvinte de blestem?
Colo, călăreţul păgân, pustiind hotarele Italiei,
Pradă lăcaşurile sfinte,
Aici, cruzimea sălbatică a neamului turcesc
Vai, pe noi, pannonii distruşi
Şi cu puterile odinioară neîntrecute, acum înfrânte,
Ne extermină din cauza discordiei
Unor duci şi principi

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nicolaus Olahus
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lorelai: Hei, ar trebui să aduc sosul pentru friptură, nu?
Rory: Pentru ce?
Lorelai: Pentru pizza.
Rory: Tocmai m-am întors din Italia.
Lorelai: Şi?
Rory: Şi te-ar împuşca în Italia pentru asta.
Lorelai: Da, dar suntem în America unde degenerăm culturile din alte ţări în marea noastră misiune pentru supremaţie morală şi militară.
Rory: Am uitat. Adu condimentele imperialistice.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XX

Mai bună vrere-a-nvins pe cea săracă,
deci nesătul de ap-al meu burete
l-am scos, spre-a-i fi pe plac, fără să-mi placă.

Şi-aşa plecai şi-a lungul stâncii dete
Virg'il prin locul liber, prin strâmtură,
cum mergi pe-un zid, lipit de parapete,

căci neamul cui cu strop de strop îi cură
prin ochi un rău ce-ntreaga lume-o-mbată
sta-n partea dreapt-aproape-n surpătură.

Lupoaică veche, fire-ai blăstămată!,
cât toate alte bestii-ai prăzi mai bune,
căci foamea ta e-n veci nesăturată!

O, cer, de-a cărui roţi ne place-a spune
că pot să schimbe-orice-omenească stare,
când va veni şi-acel ce-o va răpune?

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul VI

Când sparg un joc de zar, cel ce-a pierdut
rămâne trist şi-aruncă singur ţinte
şi trist repetă cum ar fi făcut;

cu celălalt merg toţi, care-nainte
şi care-n urma lui, şi, dându-i coate,
din lături altul îi aduce-aminte.

El nu stă-n loc, ci-ascult-ale lor toate,
iar cui îi dă se mântuie de el
şi scapă de-mbulziş astfel cât poate.

Aşa-ntorceam eu faţa-n desu-acel
popor sosit, spre toţi de lângă mine,
şi-aşa, prin promisiuni, scăpam la fel.

Şi pe-aretinul cel de mâni haine
ucis, de Ghino Tacc', aci-l văzui
şi-acel ce-n goană se-necă-n rovine.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să evite explicaţiile privind încălcarea statului de drept, premierul plagiator Victor Ponta a fugit în Italia când reprezentantul DS al SUA a venit în vizită la Bucureşti

Acolo dacă rămâneai
Şi niciodat' nu mai veneai,
Scăpam şi noi, cei mulţi, de tine,
Scăpa şi ţara de ruşine.

epigramă de George Budoi din Politică şi politicieni (14 ianuarie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!