Citate despre Italia și copilărie
citate despre Italia și copilărie (inclusiv în versuri).
Cânt răgușit pe sub ferestrele casei tale, cum cănta copiii italieni pe străzile orașelor noastre, în mizeria frumuseții lor cu ochi mediteraneeni.
Cânt cu mâna întinsa sub cer, ca odinioară cei neîmpăcați la răpântii de drum. Ascultați, voi toți, bucuria și durerea mea.
citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adrian: Ăsta ești tu?
Rocky: Da, ăsta sunt eu când aveam 8 ani, ăsta e Armăsarul Italian când era copil.
replici din filmul artistic Rocky, scenariu de Sylvester Stallone
Adăugat de Nicoleta Mitrofan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autorul: Vreau să spun...
Femeia: Știu! Vrei să spui că femeile sunt schimbătoare! Ceea ce e fals! Voi, bărbații patriei, sunteți labili, abili și debili în același timp! Voi ați pierdut războiul daco-roman!... Din cauza voastră au năvălit italienii lui Traian peste Sectorul Agricol Ilfov!
Autorul: Iubito! Au trecut două mii de ani de-atunci...
Femeia (cu pasiune): Ce înseamnă două mii de ani pe scara infinită a timpului? De pe câmpul de luptă, ați fugit, ca iepurii de câmp! Și-ați lăsat leagănul etno-genetic în grija noastră, a femeilor... (Își mișcă brațele, ca și cum ar legăna un copil.) Iar noi, n-am avut de ales. A trebuit să învățăm latina vulgară... A trebuit să formăm poporul român!
replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forța imaginației), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dac-ar fi fost să trec printr-o pădure cu lupi ca să ajung până la tine, aș fi ajuns cu zdrențele tinereții mele sfâșiate, dându-ți ultima ei picătură. De ar fi fost să trec prin ierburi cu șerpi ca să ajung până la tine, cu tălpile goale aș fi călcat pe șuierul morții mele, aducându-ți-o să-i închizi ochii. Dar la poarta casei tale veghează dragostea - și mi-am tras pașii înapoi ca la ieșirea cu icoana din biserică. Cânt răgușit pe sub ferestrele casei tale, cum cântă copiii italieni pe străzile orașelor noastre, în mizeria frumuseții lor cu ochi mediteranieni. Cânt cu mâna întinsă sub cer, ca odinioară cei neîmpăcați la răspântii de drum: Ascultați, voi toți, bucuria și durerea mea.
citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Mirella
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Italia și copilărie, dar cu o relevanță mică.
Pictează-mi o miriște
Domni din țări depărtate
Vin la noi să vadă
Eclipsa de soare.
Sunt multe azi de văzut.
Tați sărind ca armăsarii
Pe fiicele lor.
Nepoți violându-și bunicile.
Copii româno-arabi, fără tată,
Negrișori cârlionțați, fără părinți,
Luând la Română zece,
Căpătând premii
Cu doinele noastre.
Adolescente pierdute
Prin pustiul cel sur
Al bărbilor moșnegești.
Iepe bine hrănite
În baruri de noapte
Întinse
Pe genunchii
Politrucilor comerciali.
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocrotește-mi, Doamne, neamul - satiră sau . rugă
Uite-așa ne ducem traiul
să ne câștigăm mălaiul.
Rușinos, n-avem ce face,
mai cerșim cu bună pace,
ș-adunând niște dolari,
creștem copilașii mari.
Rău ne-a mers vestea în lume,
de șmenari dar fără nume,
de hoți și de cerșetori,
criminali, vi-o-la-tori,
buni doar
numai la-nchisori.
Cu mâinile amprentate,
cunoscuți chiar și în State
că trăim doar din furate.
Toți o apă și o
Baltă,
cum te vede, cum te saltă,
mai ales italienii
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Dragoste, patimă și blestem (5 august 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Marea cameră
acesta este cer
tamente peste zi colțul meu! spuse
macaronarul vorbind... friulana
înțelegând
prin mare o cameră tipică adriatică
pătrată, sărată
înțelegând
să-și pună soția și copiii cu ochii să în
depărteze cu trufie parchetul
de stegar (salvamar) și să calce
cu aere de struți pe nisip
în ciuda avertismentelor "mare calmă..."
până spre masca de prânz când
au decolat de acasă din Tri
este un vecin de origine slo
venă i-a spus că sigur vor fi vor servi
la Isola d'Istria la
all inclusive și carne și oase și coamă
fluturată de mânz!
marea e calmă, e-n colțuri: e camera
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Badanta
-Vieni quando ti chiamo! striga bătrâna insistent
Folosind și clopoțelul s-arate că e urgent
Și badanta auzindu-l, sosi-ntr-o clipă de pe-afară
Speriată să nu cadă, bătrâna nonagenară
O îngrijea de câțiva ani, cu o foarte mare grijă
Chit că bătrâna-i bolnavă și nu merge nici în cârjă
De multe ori o necăjește, egoism de om senil
Să-i suporte orice toană, uneori e dificil
Părăsise România pe când criza-i dete brânci
Mai mulți bătrâni tot îngrijise, zece ani-îs de atunci,
Rând pe rând s-au dus la Domnul ei scăpând de suferință
Pentru ea un alt bătrân, a însemnat multă voință!
Dar programul cu bătrâna nu e chinul cel mai mare
Ușurel s-ar descurca, chiar de-i viață de-nchisoare
Cel mai greu de suportat, este dorul de familie
Să stea departe de copii, asta mult o chinuie
[...] Citește tot
poezie de Ionel Popa (29 decembrie 2014)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Adorația Magilor
De la ieslea nașterii lui Isus
pe care am celebrat-o deja
Copilul în brațele Mamei
Cei Trei Magi în toată căutata lor
splendoare
și Iosif
drept însoțitor
fețele lor uimite
compun o scenă copiată parcă
de la marii maeștri italieni
dar cu o diferență:
măiestria
picturii
și mintea mintea inventivă
care guvernează lumea
[...] Citește tot
poezie de William Carlos Williams, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e tare dor de-acasă
Stau bine aicea!
Nu am plecat presată de nevoi
Nici nu-s o pietricică purtată de șuvoi.
Din vremea copilărie
O dorință-n mine încolțea
Să cunosc pământul însorit din Italia,
Din când în când o voce-mi șoptea.
Iată-mă acuma aici, visul e devenit aievea.
E poate destinul ce lucrează prin noi
Căci teleghidați uneori,
Cu nesaț urmărim o stea.
Stau bine aicea!
Dragostea în casa mea a revenit
Într-un singur inel două vieți a unit.
O nouă țară cu-al său popor m-a adotoptat
Iubire, respect și bucurie mi-a dat.
Casa mea are ferestre luminoase
Iubirea și lumina intră gingașe...
Am tot ce un essere uman ar vrea
Și totuși, îmi lipsește ceva...
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vin și tristețe (I)
E-un lucru bun acela că ori de câte ori stau într-un colț al tavernei
sorbindu-mi grappa, pederastul este-acolo, așa cum sunt și copiii
cu țipetele lor sau omul fără slujbă,
sau fetele frumoase care trec pe trotuar toți frângând
spiralele fumului meu de țigară. "Așa merg treburile, copile,
ți-o spun de-a dreptul, eu lucrez în Lucento".
Însă vocea aceea, vocea aceea amară a bătrânului
(patruzeci și ceva de ani, poate?) cu care-am dat mâna
într-o noapte rece, pentru ca apoi să plecăm împreună
pe drumul către casa mea, acea tonalitate de trompetă veche
n-o voi uita niciodată, nici măcar în ceasul morții.
N-a pomenit nimic de vin, dar îmi vorbea atunci
pentru ca eram suferind și fumam pipă.
"În fumătorii de pipă," a declarat el, tremurând un pic,
"poți avea întotdeauna încredere!" Am dat abrobator din cap.
"M-am întors și-am găsit fetele mai prietenoase, mai sănătoase,
cu rochiile mai scurte iar asta după luni lungi de foamete
și, pentru că prospețimea lor mă îmbătase,
[...] Citește tot
poezie de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul VII
A lor oneste-onoruri și senine,
când fúră-n rând de trei ori repetate,
Sordel s-a tras zicând: "Și-acum, voi cine?"
"Pe când erau nedemni cei morți să cate
această coastă, ca spre cer să suie,
de-August îmi fură oasele-ngropate.
Eu sunt Virgil, iar cerul al meu nu e
printr-alt păcat decât că nu crezui."
Așa-ncepu maestrul meu să spuie.
Precum acel ce vede-n fața lui
deodat-un fapt ce-l umple de mirare,
crezând și nu, zicând ba e, ba nu-i,
Sordel, plecându-și ochii,-a stat atare.
Venind apoi, l-a-mbrățisat umil
pe unde-un prunc s-agață de-omul mare.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XXX
Când Ursa deci din cea dintâi lumină
ce-n veci de-apus și nici de zori nu știe,
nici de-alt vrun nor, decât de-ntâia vină,
și care face-atent spre datorie
pe-oricare-aici, precum al nostru face
corabia-n port cu bun sfârșit să vie
a stat pe loc, mulțimea cea verace,
venită-ntre vultur și-al ei popor,
s-a-ntors spre car ca și spre-a dânsei pace;
și, ca și-un sol din cer, un duh de-al lor,
"Mireasa din Liban" cântând deodată,
strigă-ntreit, și toți strigară-n cor.
Precum cei drepți, la marea judecată,
grăbit ieșind din groapă-i fiecine,
cântând din guri cu voce re-mbrăcată,
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Assisi
Piticul cu mâini uscate și chircite,
povârnit precum un sac pe jumătate gol,
tremura pe picioarele-i subțiri și răsucite, din care
parcă se scurgea rumeguș,
lângă marea catedrală ridicată-n amintirea
Sfântului Francisc*, fratele tuturor sărmanilor,
cel care vorbea cu păsările și față de care
milogul avea avantajul de-a nu fi încă mort.
Un preot explica pedant oamenilor
cât de ingenios a fost Giotto
când a făcut frescele să spună povești
și să dezvăluie celor analfabeți bunătatea
Domnului și suferințile
Fiului Său. Am înghițit
explicația și actualitatea
acelei ingeniozități.
Valuri de turiști, cotcodăcind mulțumiți,
îl urmau aclamând entuziasmați pe cel care împrăștia
[...] Citește tot
poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odin și Poetul
Ei cer să cânt... durerea mea adâncă
S-o lustruiesc în rime și-n cadențe
Dulci ca lumina lunei primăvara
Într-o grădină din Italia.
Să fac cu poezia mea cea dulce
Damele să suspine; ce frumoase
Pot fi pentru oricine. Pentru mine
Nu. Și juni nătângi cu țigarete-n gură;
Frizați, cu sticla-n ochi, cu cioc sub dinți,
Să reciteze versuri de-ale mele
Spre-a coperi cu-espresia adâncă
Unei simțiri adevărate - niște mofturi.
Mai bine-aș smulge sufletul din mine,
Aș stoarce cu o mână crudă, rece
Tot focul sânt din el, ca în scânteie
Să se risipe, pân' ce va-njosi
Să animeze pe deșerți și răi.
O, și de-ați plânge chiar, dacă durerea
Adevărată și neprefăcută
V-ar topi ochii și a mea cântare
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1872)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cântul VI
"De când întoarse Constantin acvila
din nou spre estul unde-a fost urmat
pe-acel ce-i smulse lui Latin copila,
doi secoli și mai mult vulturu-a stat,
extremul Europei apărându-l,
vecin acelor munți de-unde-a plecat,
din mână-n mân-a lumii sceptru dându-l,
subt umbra sfânt-a aripilor lui;
și-așa veni și-n mâna mea, cu rândul.
Eu sunt Justinian și cezar fui.
și-amorul prim ce-l simt mi-a dat putință
să scot ce-absurd și gol în legi văzui.
Ci,-acestui lucru pân-a-i da ființă,
credeam că-n Crist e numai o natură,
și-aceasta-mi fu mult timp a mea credință.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câteva cuvinte despre Ioana
1
Citeam Kundera cu micul dicționar francez-român pe piept
și ea mi se juca feroce cu degetele mâinii:
baga unul în gură și îl molfăia, mârâind, cu gingiile.
Apoi am luat-o pe piept: se uita țintă în carte,
atentă, de parcă știa să citească
și atunci m-am gândit: "Ioana,
mă laud tuturor că ești cel mai bun produs al meu, că ești
mai presus de literatură
dar așa te scot din literatură
adică din viața mea.
Ioana, ca să fii în literatură și în afara ei
mă gândesc să scriu un poem despre tine."
2
La Bogdan cu M. D. G. Bogdan s-a dus să se radă,
eu și M. D. G. ramânând să ne conversăm. Dar tac cu încăpăținare.
Mă uit pe un album Dali. E penibil,
caci eu și Mihai suntem prieteni. Dar ce să ne spunem?
În fine (ah, și la pick-up o selectie "Wings")
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Un ginecolog italian, Severino Antinori, a pus la punct un sistem de procreere pentru bărbații sterili prin tratarea spermei acestora cu material genetic recoltat de la șobolani. Copiii astfel rezultați au, probabil, alergie la pisici. Probabil că asta suntem: tauri-șobolani între un Dumnezeu toreador și un Diavol-pisică.
citat din Radu F. Constantinescu
Adăugat de eliza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Italia și copilărie, adresa este: