Mărturisire
Azi nu mai simt pustiul din ultimile veri,
Din toamnele trecute, din ierni, din primăveri.
Îmbrățișând tot cerul și tot ce e sub soare,
Mă liniștesc în frunze, lumină și culoare.
La gând răzleț dau aripi și mă confund cu zarea,
Nici "mâine" nu există și nu-i nici așteptarea,
Păstrez această clipă, o strâng cu bucurie
Și o așez cu grijă-n albastra veșnicie.
poezie de Iulia Comaniciu (1 ianuarie 2014)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la bucurie, dar cu o relevanță mică.
Intre rau si bine
Opresc durerea
Cu un gand de iubire
Si-mi alin sufletul.
Opresc alunecarea
Ce duce spre abisuri
Si plutesc intre bine si rau.
Opresc caderea
Spre intunericul din mine
Si aduc rasaritul din zori.
Opresc tacerea
Ce-mi cuprinde fiinta
Si strig numele Lui Dumnezeu.
Opresc mania
Ce sta la usa mintii
Si merg mai departe iertand.
[...] Citește tot
poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
E noapte linistita, senina si pustie
Sunt numai eu si luna, in blanda armonie.
Ma rog la astrul noptii s-aduca pace-n lume,
S-aduca bucurie si numai ganduri bune.
Sublima ei lumina primita de la soare,
Imi mangaie faptura cand sufletul ma doare
Si face sa renasca sperantele pierdute,
M-ajuta sa uit vise desarte si trecute.
Aproape ca-mi vorbeste spunandu-mi:"Ia aminte,
Ca viata e frumoasa. Asteapta doar, cuminte.
Asteapta sa se-nvarta a vietii roata, lin
Iubeste, daruieste si-n anii care vin".
Ma rog la astrul noptii pentru copiii mei,
Sa fie buni la suflet, sa ma-mplinesc prin ei.
Le-ndrume Domnul pasii spre calea cea mai dreapta,
Iar luna parca-mi spune:"Iubeste si asteapta".
poezie de Iulia Comaniciu (iulie 2008)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.Drum spre eternitate
Deschide-ti inima spre lume,
Fereastra sfanta spre etern.
Acopera cu ea pamantul,
Cu fruntea sus si chipul demn.
Invinge teama si-ndoiala,
Deschide-ti sufletul spre cer
Celestul foc ti-arate drumul,
Din nicaieri spre efemer.
Si intre-aceste doua tarmuri
Invata sa traiesti frumos,
Dinspre neant inspre abisuri
Cu gand curat si cu folos.
Din viata ta sa soarba altii
Ce insetati sunt de iubire,
Le lasa zestre bucuria
De-a te urma spre fericire.
[...] Citește tot
poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de mine...
Ascult linistea vibrand in noapte
Stiu ca este viata, dincolo de mine.
Ganduri felurite vin ca niste soapte,
Se transforma-n strigat, indreptat spre Tine.
Irizari de vise vin de nicaieri
Se prefac in stele luminand cararea.
Ma gandesc la "maine", uit ca a fost "ieri",
Sufar pentru "astazi". Astept dezlegarea.
Nu stiu ce urmeaza. Navigand in noapte,
Ma gandesc la ziua care va veni.
Izgonesc din minte visele desarte,
Sterg durerea mintii cu o noua zi.
Dincolo de mine e o lume-ntreaga,
Cu dureri, cu vise si cu bucurii.
Sunt o particica, ratacind pribeaga.
Am pierdut busola, sau o voi gasi?
poezie de Iulia Comaniciu (februarie 2000)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Echilibru
E atata frumusete... si atata disperare,
Si durere la tot pasul... si atata fericire
O balanta ce se-nclina intre veghe si uitare,
Cand de-o parte, cand de alta, intre ura si iubire.
A fi om e bucurie si durere, impreuna.
Vrei sa dai din plinul vietii celor dragi, si risipesti.
Nu-ti ramane pentru tine nicio singura farama
Si ajungi la intrebarea: "Ce inseamna sa iubesti?
Cui ii trebuie iubire intr-o lume de cosmar,
Cand la loc de cinste-i ura, si invidia, si raul?"
Daca treci de clipa asta si gandesti astfel, mai rar,
Toate trec, dispare frica si departe fuge haul.
Si te-ndrepti inspre lumina, catre Bunul Dumnezeu,
Ierti si uiti, si rabzi de toate, cu speranta si-asteptare.
Intr-o zi, atunci, departe, vei primi si darul tau
El exista, sa fii sigur! Doar asteapta cu rabdare.
poezie de Iulia Comaniciu (noiembrie 1999)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intrebari
Unde esti liniste?
Incotro ai fugit bucurie?
Pe unde ratacesti iubire?
La cine ai ajuns fericire?
De ce vii neliniste?
De unde ai aparut tristete?
De ce ma incerci ura?
Ce cauti nefericire?
Schimb nelinistea in liniste,
Trag perdeaua la fereastra vietii
Si nelinistea ramane afara.
Cat vei sta liniste?
Schimb tristetea in bucurie,
Caut culorile roz ale vietii
Cumpar cateva iluzii.
Cat vei sta bucurie?
[...] Citește tot
poezie de Iulia Comaniciu (ianuarie 2000)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Iulia Comaniciu despre bucurie, adresa este: