Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iulia Hasdeu despre copilărie

Iulia Hasdeu

Copilul este asemenea plantei eliotrope: are nevoie de soare, de mângâiere și dragoste.

citat celebru din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu
natură
Natura este un fel de mamă ciudată: deși le-a dat viață copiilor ei și le-a dăruit toate cele trebuitoare, ea își uită sentimentele materne și își distruge opera creată, pentru ca din resturile rămase să făurească o alta.

definiție celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Poate oare să fie cineva fericit, când privește nefericirea altora? Dar iarăși, poate el oare a face fericiți pe alții fără a se jertfi pe sine însuși? A se jerfi este a deveni fericit. Să știm a ne jerfi, copiii mei!

citat celebru din
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Poveștile feerice

Zic unii, cum de-mi place mie
În lumi de basm copilărești;
Căci simt o mare bucurie
Pe-al lor tărâm, cum nici gândești!

Ca-n vis, eu cred în mândre zâne
Și în pitici și-n spiriduși;
I-aud cum vor să mă îngâne
Cu dulce glas, pe după uși.

Pe când îmi plimb, în seri cu brumă,
Gândirea-mi – pasăre în zbor –
În lumea lor de vis și spumă,
De râs, de șagă și fior.
...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Anacreontică

Odată Cupidon printre bobocii de flori
Zburda, sorbind rozele cu miresmele lor.
Și o roză-i plăcu, străluciri în culoare având.
Curios și timid, vru s-o știe-ndeajuns,
Însă floarea-l răni cu un ghimpe ascuns:
Cupidon își luă zborul plângând.
Peste deget își suflă, și-l suge, și-l apasă,
Dar zadarnic! Atunci la zeița frumoasă
Se duse, Bosumflat:- "Iubirea mea de flori s-a isprăvit!"
Și Venus surâzând îi zise:-Te-mpotrivești.
Copil frumos ca ele, tu însuți chinuiești,
Trimiți săgeți în inimi și totuși ești iubit!"

poezie celebră de (septembrie 1885), traducere de Victoria Ana Tăușan
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Zile de neliniște

Sunt tânără si viata îmi e atât de dragă;
Privind însă pe morti, ceva de ei mă leagă,
Că-i văd dormind senini în somnul de-ntristare.
Dar azi o-ntunecare în mreaja ei m-a prins,
Mi-e sufletul o rază ce încă nu s-a stins,
Si în mocnirea vietii eu nu te urăsc, soare!
(.................................................)
Unui copil ca mine, – o, cine poate crede? –
Că sufletu-i lintoliu, chiar dacă nu se vede,
Că inima-i rănită, când vechi iluzii pier,
Că deznădăjduită vrea moartea într-o zi,
C-asteaptă-n nerăbdare durerea-si potoli
C-un dor respins de cer!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Zile de neliniște

Sunt tânără și viața îmi e atât de dragă;
Privind însă pe morți, ceva de ei mă leagă,
Că-i văd dormind senini în somnul de-ntristare.
Dar azi o-ntunecare în mreaja ei m-a prins,
Mi-e sufletul o rază ce încă nu s-a stins,
Și în mocnirea vieții eu nu te urăsc, soare!
................................................
Unui copil ca mine, - o, cine poate crede? -
Că sufletu-i lințoliu, chiar dacă nu se vede,
Că inima-i rănită, când vechi iluzii pier,
Că deznădăjduită vrea moartea într-o zi,
C-așteaptă-n nerăbdare durerea-și potoli
C-un dor respins de cer!

poezie celebră de din Poezii (august 1887), traducere de Ciprian Doicescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la copilărie, dar cu o relevanță mică.

Iulia Hasdeu

Femeia

O inimă de Evă, enigmă-n veci profundă!
Din foc divin și amestec din tina cea imundă;
Protee fără nume, ce logica dezminți
Deșartă sau prea rece, sau clocot de dorinți!
Sub vraja frumuseții, ori dulcea ta zâmbire,
Ascunzi tu suferință, rușine, sau iubire?
În clara ta privire, de visuri încântată,
Pot eu citi, femeie, de vei fi plâns vreodată?
Ah, ce perverși ai ochii, surâsul nu-i timid
Sub fardul ce sclipește s-ascunde mai nimic,
Sub finele dantele ascunzi, făr-de mustrare,
Defectele, și-n taină, porniri spre desfrânare!
La tine totul este spoială sau mascat:
Ținuta, vorba, fața și glasul afectat
Căci tot ce nu-i minciună tu-nfrunți cu viu răspăr:
Minciuna pentru tine e unic adevăr!
Fațadă-i tot la tine și prefăcătorie
Și chiar a ta știință e doar cochetărie.
Spre a trona mai bine, voind să ne uimească,
Și-ndeosebi să placă! E vanitatea-ți dragă!

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Ariosto

Aș vrea să intru-n moarte și sub pământ s-adorm
În veșnica tăcere, și-n taine vechi să dorm
În raclă să mă-mpac cu noaptea din mormânt:
Și lacrima din urmă, când în mister voi trece,
Doar Moartea s-o usuce, cu mâna ei cea rece,
Să stingă orice cânt!
Sunt tânără și viața îmi este atât de dragă;
Privind însă pe morți, ceva de ei mă leagă,
Că-i văd dormind senini în somnul de-ntristare.
Dar azi o-ntunecare în mreaja ei m-a prins,
Mi-e sufletul o rază ce încă nu s-a stins,
Și în mocnirea vieții eu nu te urăsc, soare!
O, nu; dar dacă astăzi de moarte nu-mi e teamă,
Și vocea morții dacă mi-e dragă când mă cheamă,
E că m-am obosit de-o îndelungă silă;
Și nimeni nu-i alături de suferința-mi crudă,
Nici plânsul meu de jale nu-i nimeni să-l audă,
Cu un prinos de milă!
Și cine poate crede că tânără cum sunt,
Asemenea unei silfe înaripată-n vânt,

[...] Citește tot

poezie celebră de (10 aprilie 1887), traducere de Ciprian Doicescu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Disprețul

Pentru anii mei amorul încă nu e! N-am iubit!
Am tot râs de chipu-i rumen, până-acum necontenit;
Fața lui trandafirie e curată născocire
Spusă poate-odinioară de-un poet, așa-n neștire,
Căci mai toți amorezații, care-n cale mi-au ieșit
M-au făcut să-mi piară pofta și dorința de iubit.
Fața lor este sau pală sau deodată înroșită
De-o roșeață ca de friguri, iar privirea rătăcită,
Ba aruncă-n orice parte fulger crunt, răutăcios,
Ba e fixă, sperioasă, neavând nimic frumos.
Într-a lor timiditate, dacă știu ca să roșească,
Mutra lor este stângace și încep să se prostească;
Gura lor nu zice-o vorbă, căci se tem c-or zice rău,
Halul acesta-ntotdeauna, m-a făcut să râd mereu.
Sunt prea tânără acuma! Poate mai târziu, vreodată
Să am milă și-ndurare de privirea lor speriată.
Iar baladele lor blânde, poate-odată să le-ascult,
Astăzi însă îmi par proaste și mă fac să râd mai mult.
Mi se spune că Amorul, mă va pedepsi odată,
Că târziu sau mai devreme, pe-o figură adorată,

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Iulia Hasdeu despre copilărie, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info