Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iulia Hasdeu despre frică

Iulia Hasdeu

Oh! Omenire nenorocită și slabă, nu poți purta necazurile și a le îndepărta; îți este frică!

citat celebru din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Himera

De este-n lume-adevărat
Că-ndrăgostiții au aflat
În germinal sau în brumar
Avântul altfel nesperat
E că-n himeră-și fac hotar.

Și pacea serii de-o iubesc
Cu umbrele ce amăgesc
Natura chiar – augusta mamă
E că-n visare se voiesc
Și de himeră nu au teamă.

Ei râd de vise-amăgitoare
Și nu se tem că omul moare
Că-n timpul lui Homer mai speră...
Sunt singuri fericiți sub soare:
Că fericirea – e-o himeră.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în franceză.
Iulia Hasdeu

Moartea

Eu nu urăsc viata, de moarte nu mi-e teamă,
Că ea este lumină puternică si caldă,
Chiar muribundul – care în pacea ei îl cheam㠖
Sub pleoape obosite privelisti noi îsi scaldă.

Dar sufletul se-avântă-n necunoscuta lume
Si-n alte corpuri trece, când poate sti să ierte;
Asa din cupa sacră cu totii bem, anume,
Si niciodată, nimeni, nu poate s-o deșarte.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Moartea

Eu nu urăsc viața, de moarte nu mi-e teamă,
Că ea este lumină puternică și caldă,
Chiar muribundul - care în pacea ei îl cheamă -
Sub pleoape obosite priveliști noi își scaldă.

Dar sufletul se-avântă-n necunoscuta lume
Și-n alte corpuri trece, când poate ști să ierte;
Așa din cupa sacră cu toții bem, anume,
Și niciodată, nimeni, nu poate s-o deșarte.

poezie celebră de din Poezii (martie 1888), traducere de Ciprian Doicescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

La ce bun?

să vă spun doamnă, aș putea
cum că privirea dumneavoastră
ce-oricare, temător, și-o vrea
e decît bolta mai albastră
la ce bun? ați rîde doar de vorba mea.

și aș putea, cu glas mai stins
să spun că-ntreagă-va făptură
nuri dulci și farmec-n adins
să curgă lacrime făcură
la ce bun? n-ați crede, poate, ce v-am zis

apoi, cu-o tulbure simțire
și cu ardoare
v-aș spune că vă port iubire
că, inima-mi, jignită, doare
la ce bun? o știți cu propria-vă fire.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

La ce bun?

să vă spun, doamnă, aș putea
cum că privirea dumneavoastră
ce-oricare, temător, și-o vrea
e decât bolta mai albastră
la ce bun? ați râde doar de vorba mea.

și aș putea, cu glas mai stins
să spun că-ntreagă-va făptură
nuri dulci și farmec-n adins
să curgă lacrime făcură
la ce bun? n-ați crede, poate, ce v-am zis.

apoi, cu-o tulbure simțire
și cu ardoare
v-aș spune că vă port iubire
că, inima-mi, jignită, doare
la ce bun? o știți cu propria-vă fire.

poezie celebră de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în franceză.
Iulia Hasdeu

Cântec dac

Păduri străvechi sub lovituri,
Despotice bice de vânt,
Semețele Daciei păduri
Trufașe stau iarna sfidând.

Aspiră luminile-soare
Un vultur planând peste munți,
Cu vârfuri pustii, fără boare
De teamă de om, triste frunți.

Fără de seamă e râul,
Albastrul pământului meu,
Din el naște crângul și grâul,
În câmpul fecund, rodul greu.

Din drumu-i nimic nu-l abate,
Barierele-n cale-i se sparg,
Și valuri cu creste-nspumate
Se-avântă mai slobode-n larg.

[...] Citește tot

poezie celebră de , traducere de Monica Pillat
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Am sperat o lume întreagă de fapte mari și am văzut acest mare teatru al omenirii, unde o parte din privitori cască, altă parte fără a fi atentă cu altele își petrece, și astfel puțini sunt care au înțeles piesa. Am sperat un viitor măreț și am văzut trecutul ce nu vrea să treacă. Oh! Omenire nenorocită și slabă, nu poți purta necazurile și a le îndepărta; îți este frică! Numai în tine nu mă mai încred, invidioasă omenire! Precum o rază de soare te deșteaptă și lăcrimând ochii deschizi la neobișnuita lumină, așa se deșteaptă omul a cunoaște pe om. Uită-te la stele și lucirea lor se schimbă, floarea se veștejește; marea umflându-se și scăzând alt drum își caută; pe ce privirea îți arunci toate se schimbă. Chipul statorniciei nicăieri nu-l găsești, degeaba îl cauți în lume; de la tine nu vreau nimic, nu cred nimic.

citat celebru din
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la frică, dar cu o relevanță mică.

Iulia Hasdeu

Ariosto

Aș vrea să intru-n moarte și sub pământ s-adorm
În veșnica tăcere, și-n taine vechi să dorm
În raclă să mă-mpac cu noaptea din mormânt:
Și lacrima din urmă, când în mister voi trece,
Doar Moartea s-o usuce, cu mâna ei cea rece,
Să stingă orice cânt!
Sunt tânără și viața îmi este atât de dragă;
Privind însă pe morți, ceva de ei mă leagă,
Că-i văd dormind senini în somnul de-ntristare.
Dar azi o-ntunecare în mreaja ei m-a prins,
Mi-e sufletul o rază ce încă nu s-a stins,
Și în mocnirea vieții eu nu te urăsc, soare!
O, nu; dar dacă astăzi de moarte nu-mi e teamă,
Și vocea morții dacă mi-e dragă când mă cheamă,
E că m-am obosit de-o îndelungă silă;
Și nimeni nu-i alături de suferința-mi crudă,
Nici plânsul meu de jale nu-i nimeni să-l audă,
Cu un prinos de milă!
Și cine poate crede că tânără cum sunt,
Asemenea unei silfe înaripată-n vânt,

[...] Citește tot

poezie celebră de (10 aprilie 1887), traducere de Ciprian Doicescu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Disprețul

Pentru anii mei amorul încă nu e! N-am iubit!
Am tot râs de chipu-i rumen, până-acum necontenit;
Fața lui trandafirie e curată născocire
Spusă poate-odinioară de-un poet, așa-n neștire,
Căci mai toți amorezații, care-n cale mi-au ieșit
M-au făcut să-mi piară pofta și dorința de iubit.
Fața lor este sau pală sau deodată înroșită
De-o roșeață ca de friguri, iar privirea rătăcită,
Ba aruncă-n orice parte fulger crunt, răutăcios,
Ba e fixă, sperioasă, neavând nimic frumos.
Într-a lor timiditate, dacă știu ca să roșească,
Mutra lor este stângace și încep să se prostească;
Gura lor nu zice-o vorbă, căci se tem c-or zice rău,
Halul acesta-ntotdeauna, m-a făcut să râd mereu.
Sunt prea tânără acuma! Poate mai târziu, vreodată
Să am milă și-ndurare de privirea lor speriată.
Iar baladele lor blânde, poate-odată să le-ascult,
Astăzi însă îmi par proaste și mă fac să râd mai mult.
Mi se spune că Amorul, mă va pedepsi odată,
Că târziu sau mai devreme, pe-o figură adorată,

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Iulia Hasdeu despre frică, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info