
Stele
Sunt stele pe bolta înaltă
Ce seamănă cu diamante,
Care în noaptea învoaltă
Se oglindesc fascinante.
Stele ca acestea și pe pământ
Noapte și zi mereu strălucesc:
Încărcate de mister ziua sunt,
Iar noaptea de iubiri povestesc.
Și stelele fermecătoare
Luminează în seninul pur
Cu îndrăzneală în culoare
Ca și-n imensul cer de azur...
poezie celebră de Iulia Hasdeu, traducere de Crina Decusară-Bocșan
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!


Stelele
sunt stele pe bolta înaltă
ce semănă cu diamante
care în noaptea învoalată
se oglindesc fascinate
stele ca acestea și pe pământ
noapte și zi mereu strălucesc
încărcate de mister ziua sunt
iar noaptea - de iubiri povestesc.
și stelele fermecătoare
luminează în seninul pur
cu îndrăzneală în culoare
ca și-n imensul cer de-azur...
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!



Pe malul lacului Geneva
Fantome-nfricosate par în noapte.
Tăcere. Din cascade voci de umbre,
Si apele-n cădere sună soapte.
tristih de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Unei file
Sărmana filă-n care aștern
A gândului comoară
Nu știi câte dureri se cern
Când vin spre tine iară.
Ca lumea, rece mă privești
Mă vezi surâzătoare
Dar rana cum s-o potolești
Când inima te doare?
Sunt rele care nu se scriu
Și nu se spun în șoapte,
În ele chinu-i tot mai viu
Și sufletul e-o noapte.
Poți să mă plângi hârtie deci
Că muta mărturie;
Ce grea amărăciune
Să râzi, când plânsu-nvie!
poezie celebră de Iulia Hasdeu (februarie 1886)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Magdalena
Când jalea vântului tomnatic
Prin desfrunziții arbori trece,
Tu te gândești la baluri, doamnă, -
Eu mă gândesc la soba rece...
Când primii fluturi de zăpadă
Plutesc în zarea albicioasă,
Tu te gândești la rochii scumpe -
Eu mă gândesc că-s zdrențuroasă...
Și când în nopțile de iarnă
Cânți la clavirul tău, visând,
Tu te gândești că ești iubită, -
Eu mă gândesc c-o să mă vând...
poezie celebră de Iulia Hasdeu, traducere de Traian Demetrescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Serenadă
Știi tu de ce vântul,
Când seara e-un zvon,
Pădurii-i dă cântul
Și-i ține ison?
Știi tu ce murmură
În vorba lui iar,
Când unda sa pură
Se duce-ntr-o doară?
Porumbul sălbatec
De ce ciripește,
Când stă singuratec
Și-n rouă trăiește?
Micuțo, știi oare
Când clopotul sună,
Ce spune spre soare
C-un ton fără strună?
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu, traducere de Ciprian Doicescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!


Înserare
E noapte... doarme totul,
Zefirul însă-i domn;
Căci vrând s-atingă roza,
Învins-a-n drum pe somn.
Glumind, el balansează
Copacii-n visul lor;
În jurul lumii-acuma
Dansează-un negru nor,
Așa c-a ei lumină
Nu va mai stingheri
Pe doi iubiți, ce-n pace
Să fie, ar dori;
Iar florile-alintate
Mireasma și-o răsfrâng.
E-atâta vrajă dulce
În adormitul crâng!
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu (1885)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Înserare
E noapte... doarme totul,
Zefirul însă-i domn;
Căci vrând s-atingă roza,
Învins-a-n drum pe somn.
Glumind, el balansează
Copacii-n visul lor;
În jurul lumii-acuma
Dansează-un negru nor,
Așa c-a ei lumină
Nu va mai stingheri
Pe doi iubiți, ce-n pace
Să fie, ar dori;
Iar florile-alintate
Mireasma și-o răsfrâng.
E-atâta vrajă dulce
În adormitul crâng!
Nu-i niciun singur zgomot...
Și filomela chiar
Tăcut-a prin tufișuri,
Visând în tainic har.
[...] Citește tot
poezie clasică de Iulia Hasdeu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la noapte, dar cu o relevanță mică.

Pe malul lacului Geneva
Tu lac întinzi năframe vii de ape,
Argintul undei pe nomad opal,
Culorile par moi, miresmele pe-aproape
Plutesc înspre cabane peste val.
Din soare stins se cerne prund de aur
Pe lac, în somn talaze dezmierdate,
Curând amurgul cade peste plaur
Și-aprinde ape mov împurpurate.
Sub valuri de-aburi albi stâncile sumbre
Fantome-nfricoșate par în noapte.
Tăcere. Din cascade-voci de umbre,
Și apele-n cădere sună șoapte.
Atunci să vezi minunile fluide
Cum scapără, se-aprind și flacăra e val,
Jeratic dogorind văpăile lichide,
Pe focul stins al zilei, în licăriri pe mal.
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu (august 1884), traducere de Monica Pillat
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ariosto
Aș vrea să intru-n moarte și sub pământ s-adorm
În veșnica tăcere, și-n taine vechi să dorm
În raclă să mă-mpac cu noaptea din mormânt:
Și lacrima din urmă, când în mister voi trece,
Doar Moartea s-o usuce, cu mâna ei cea rece,
Să stingă orice cânt!
Sunt tânără și viața îmi este atât de dragă;
Privind însă pe morți, ceva de ei mă leagă,
Că-i văd dormind senini în somnul de-ntristare.
Dar azi o-ntunecare în mreaja ei m-a prins,
Mi-e sufletul o rază ce încă nu s-a stins,
Și în mocnirea vieții eu nu te urăsc, soare!
O, nu; dar dacă astăzi de moarte nu-mi e teamă,
Și vocea morții dacă mi-e dragă când mă cheamă,
E că m-am obosit de-o îndelungă silă;
Și nimeni nu-i alături de suferința-mi crudă,
Nici plânsul meu de jale nu-i nimeni să-l audă,
Cu un prinos de milă!
Și cine poate crede că tânără cum sunt,
Asemenea unei silfe înaripată-n vânt,
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu (10 aprilie 1887), traducere de Ciprian Doicescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Iulia Hasdeu despre noapte, adresa este:
