Iulia Hasdeu despre păsări

Unei păsări cântătoare

Pasăre ce cânţi întruna
În frunziş, în codru des,
Vrei să ne unim acum
Vocile în dulce viers?

Vrei să te uneşti cu flori –
Ele-nsufleţesc câmpia
Cu balsamurile lor,
Tu – cântând cântare – ţi vie?

Şi n-ai vrea ca ochii tăi,
Ce lucesc ca două stele,
Într-un lac ce vede cerul,
Să se vadă printre ele?

poezie celebră de Iulia Hasdeu, traducere de Crina Decusară-Bocşan
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara şi toamna

Acelaşi farmec verde
Şi ochiul nostru viu
O primăvară verde
Şi-o toamnă-n arămiu.

Că dacă primăvara, cu voci de păsărele
Ne-nveseleşte-n cântec de paseri neînvinse,
Şi toamna calmă, tristă, cu vânturile grele,
Ne linişteşte-n taină cu umbrele ei stinse.

O veselie albă
Ce nu cunoaşte haos;
Pe când toamna în salba
Îmbie la repaus.
(...)

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveştile feerice

Zic unii, cum de-mi place mie
În lumi de basm copilăreşti;
Căci simt o mare bucurie
Pe-al lor tărâm, cum nici gândeşti!

Ca-n vis, eu cred în mândre zâne
Şi în pitici şi-n spiriduşi;
I-aud cum vor să mă îngâne
Cu dulce glas, pe după uşi.

Pe când îmi plimb, în seri cu brumă,
Gândirea-mi – pasăre în zbor –
În lumea lor de vis şi spumă,
De râs, de şagă şi fior.
...

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martie, rîzînd în ciuda a... (Nodier)

Martie vine cu duşurile,
Martie, eu îl urăsc şi-l blestem.
Se topeşte gheaţa şi frigul,
Deoarece, pentru păsări el pregăteşte un cuib.

Este acela care se trezeşte pămîntul.
Din al său lung, somn,
Şi cine pregăteşte acel mister
Munca de reînnoire.

Toată lumea o detestă, dar eu o iubesc.
Suntem un frate şi o soră mai mică:
El, atît de bun, şi eu urînd oricum,
Eu, a cărui inimă voi fi.

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara şi toamna

Acelaşi farmec verde
Şi ochiul nostru viu
O primăvară verde
Şi-o toamnă-n arămiu.

Că dacă primăvara, cu voci de păsărele
Ne-nveseleşte-n cântec de paseri neînvinse,
Şi toamna calmă, tristă, cu vânturile grele,
Ne linişteşte-n taină cu umbrele ei stinse.

O veselie albă
Ce nu cunoaşte haos;
Pe când toamna în salba
Îmbie la repaus.

Inspiră fiecare o altă nostalgie
Şi-n caldele miresme ne-am vrea mereu ascunşi:
Cele de primăvară - ne-îmbată: o orgie;
De cele ale toamnei suntem mereu pătrunşi.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Iulia Hasdeu (3 octombrie 1887)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul cosaşului

Cad spicele de aur secerate
Albina strânge dulcele nectar
Şi greierii, prin brazdele arate,
Înalţă-un imn pentru divinul har.

Sfânt Dumnezeu ne-a dăruit izvoare
Şi câmpului, tot ce-a dorit i-a dat;
I-a dat secerătorului răcoare
Copacului, frunzişul legănat.

I-a dat agricultorului fâneţe
Şi rodul sfânt al lanului bogat,
Şi fetelor cununi de frumuseţe
Şi mierea dulce-a gurii de bărbat.

Bun, Dumnezeu veghează orice casă
Şi cuibul unei păsări bine-ascuns.
El ne-a iertat de fapta păcătoasă
Şi la-ntrebare, El ne-a dat răspuns.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Iulia Hasdeu din Destăinuiri, traducere de Ion Potopin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-ndrăznesc

De m-ai asculta vreodată
aş voi ca să-ţi vorbesc
tu m-asculţi... cu toate-acestea
n-am putere să-ndrăznesc
eşti prea bună, eşti prea dulce
însă fără voia mea
ca şi-o pasăre pe cracă
tremur înaintea ta.

Am a-ţi spune multe lucruri
nu pot însă... mă-nfior
căci pe buze-ţi văd un zâmbet
rece, batjocoritor
gura ta e ca o roză
tu în râs mă vei lua
nu-ndrăznesc să ridic ochii
nu-ndrăznesc-naintea ta.

Mersul tău e de regină
ochiu-ţi e impunător

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Iulia Hasdeu, traducere de Traian Demetrescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!