Îți mulțumesc, prietene
Nu sunt supărată pe Tine pentru că,
acum, nu mă mai poți iubi!
Sunt fericită fiindcă, atunci,
m-ai iubit!
Nu sunt mâhnită, pentru că
nu mai poți să-mi dai!
Sunt fericită că, atunci,
mi-ai dat!
Prietene, îți mulțumesc
poezie de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra, chiar dacă alcătuie stânca celui mai înalt vârf al Everestului sau străjuie albia celui mai frumos lac din lume, nu poate simți bucuria... Fiindcă nu are inimă! Unii oameni sunt asemenea pietrei: declară că sunt nefericiți, chiar și când raiul însuși coboară pe Pământ, pentru ei...! Mult ori puțin, se cuvine să mulțumim cerului, pentru ce ne dă!
aforism de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Pentru oameni
Vă mulțumesc pentru ce-mi dați,
Și vreau și pot să cred că mă iubiți!
Iar pentru ce vă iau, fără să știți,
Vă rog frumos: să mă iertați!
Eu vă iubesc, să știți, dar nu oricum,
Ci-ntotdauna sincer: aici și-acum!
poezie de Iulia Mirancea (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu tu ne mulțumi (Dedicație poetului Vladimir Potlog)
Nu tu ne datorezi recunoștință
Că-ți îndrăznești speranța printre noi...
Tu să ne ierți pe noi, de neputință,
Când te privim cu ochi străini și goi!
O, noi avem a-ți cere iertăciune
De-acceptul tău cu trupul chinuit...
Iscăm blestem, stârnim deșertăciune,
Nu avem timp de-un suflet dăruit!
Noi știm că tu ești miel sacrificat
Și prețul dăinuirii noastre pe Pământ...
Ești absolvirea noastră, de păcat,
Nu tu ne mulțumi nouă, copile sfânt!
Nu tu ne datorezi recunoștință
Tu, miel nevinovat pentru tribut...
Mai dă-ne puțin timp pentru căință,
Să facem astăzi tot ce ieri n-am vrut!
poezie de Iulia Mirancea (10 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a ne descuia propria ființă, avem nevoie de trei chei: a inimii - ca să adăugăm; a cugetului - ca să dăruim; a credincioșiei - ca să mulțumim lui Dumnezeu, pentru celelalte două!
aforism de Iulia Mirancea (22 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima ta e-ntr-a mea
Omule bun, tu, semen al meu,
Ai grijă de inima ta!
Să nu uiți, să crezi, să-mplinești!
Inima ta nu e camera mea de hotel,
În care mă culc plictisit și flecar
Și-n zori las vraiște totul și plec!
Nu e bodega unde pot, dacă vreau,
Să intru cu bocanci plini de tină
Și să-mprăștii sudălmi, trântind ușa!
Nu e bancomatul din stradă,
De unde scot bani, când am chef
Și uit să-i mai pun înapoi!
Inima ta e locul ce-l intru pe vârfuri,
Ca-n șoaptă să-i mulțumim celui sfânt,
Pentru bucuria de-a fi fost împreună!
Inima ta e seiful inimii mele!
E sipetul în care-mi pun la păstrare,
Partea cea mai frumoasă din mine!
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea (11 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la mulțumire, dar cu o relevanță mică.
Binele, această entitate (forte) a Universului, e... coruptibil? Se pare că da! Cineva, probabil, cealaltă entitate (șic) a Universului Răul- i-a agățat la partea dorsală (în glumă), o coadă de șăpârlă... Și, la întoarcerea din pelerinaj, distinsul ne-o azvârle drept în ochi... Ca mulțumire!
Iulia Mirancea (14 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îți mulțumesc, Doamne
Doamne, Când nu știam încă, cine, de unde
și, mai ales, de ce m-a adus pe lume,
Tu, Doamne, mi-ai luat-o la tine, fără să mă-ntrebi,
pe măicuța mea bună!
Și, în locul ei, fără ca eu să-ți fi răspuns,
mi-ai trimis pe cap, Doamne, o coțofană!
Ea, coțofana, avea darul să se transforme în:
vrăjitoare, bufniță, varză murată.
Așadar, adio mamă!
Gustul surogatului a substituit, rapid,
un moft copilăresc!
Îmi amintesc, de parcă ar fi colea:
sterpe, slute, lugubre, niște straie incerte,
difuzau sinistru și agasant,
refrenul aceleiași melodii: biată copilă!
Era de neîndurat...
Cât de nefericită am fost, Doamne!
Și am crezut că nu exiști...
Sau că nu mă iubești...!
[...] Citește tot
rugăciune de Iulia Mirancea (2 august 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am numărat fericirea
N-am numărat niciodată pașii pe care i-am făcut
Pe calea către Puritate...
Și nu știu dacă vor fi fost suficienți!
Dar am avut grijă ca, fiecare din ei să ocolească noroiul!
Nici numărul treptelor pe care le-am urcat
Pentru adorarea Supremației, nu m-a interesat...
E posibil, să nu fi zăbovit, îndeajuns!
Dar știu că, pe fiecare din ele, am lăsat o fărâmă din mine!
N-am numărat niciodată slovele pe care le-am găsit
În căutarea Luminii...
Probabil, nu voi ajunge niciodată la înțelepțire!
Dar știu precis că, niciun gând nu mi-a rămas în întuneric!
Nici vorbelor pe care le voi fi rostit
În contul Frumuseții nu le voi fi ținut seama...
Poate le-am spus de prea puține ori!
Dar știu că, pe cele mai bune, nu le-am rostit încă!
N-am numărat niciodată zâmbetele pe care le-am dăruit
Pentru împlinirea iubirii...
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Iulia Mirancea despre mulțumire, adresa este:
