Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iulia Mirancea despre zâmbet

Zâmbetul nu e zâmbet, dacă nu e alcătuit din iubire și candoare!

aforism de (23 februarie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Prietene, pe acest zâmbet și-l dăruiesc ție!

aforism de (20 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Viață, cât ești de perfidă:
ne dai, ne iei înapoi (ceea ce nu ne-ai dat încă)
și, pe urmă, (cu zâmbetul trufaș), ne faci vinovați
(pentru ceea ce-am primit)

poezie de (11 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Există o singură oglindă, pe toată planeta, în care îmi văd chipul, de mii de ori mai frumos decât este: zâmbetul tău!

aforism de (25 martie 2013)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Când dăruiesc, mă dăruiesc pe mine!
Tot ce dau, oricât ar fi de mult,
e încă prea puțin dar, în tot, în toate,
sunt eu însămi!
Când dăruiesc un zâmbet, un gând, o bucurie,
Pe mine mă dau! Întreagă!

poezie de (3 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Nu există criterii de încadrare a omului,
într-una din categoriile: "rău", "bun"!
Există oameni care ne-au nedreptățit!
Există oameni cărora, noi înșine le-am produs o nedreptate!
Există oameni cărora nu le-am zâmbit niciodată,
fiindcă, avem față de ei, preconcepții și complexe
inoculate de către alți oameni!
Există oameni care se zburlesc la noi, atunci când greșim;
de fapt, ei ne zâmbesc tot timpul, dar noi nu le percepem zâmbetul!
și poate, aceștia ne iubesc, cel mai mult!

poezie de (18 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prietene

Dacă porți iubire în suflet, te rog, să n-o-mparți cu mine...
Dă-mi-o întreagă, atunci când sufletul îmi e pustiit!
Odată, ți-o voi da înapoi, cu dobândă!
Dar, dacă în zâmbetul tău nădejdea s-a preschimbat în durere,
Poftim, ia-l pe al meu! Eu mai am câteva mii, de rezervă!

Prietene, dacă porți soare-n privire, te rog, împarte-l cu mine...
Doar o fracțiune de zâmbet, cât îl încarc pe al meu"!
Odată, ți-l voi da înapoi însutit!
Dar, dacă în ochii tăi șiroiește-n ascuns o mare durută de lacrimi,
Dă-mi-le-ntregi! Și nu ți le voi da inapoi, niciodată!

Prietene...!

poezie de (14 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la zâmbet, dar cu o relevanță mică.

Să nu mă ierți, Doamne ...

Doamne,
n-am numărat niciodată bucuriile
și mângâierile și clipele de fericire
cu care, din pruncie, m-ai învățat
să-i slujesc pe cei din jur!
N-am numărat nici iertările de cu seară
greșiților mei;
nici zâmbetele dis de dimineață,
oferite, cu îngăduința Ta, semenilor!
Știu că, prin zâmbirile din zori
și iertările din amurg,
eu îmi alcătui zilnic,
un mic Eden, cum ți-ai dorit Tu!
Și că, aceasta e treaba mea, pe Pământ!
Știu că, Tu m-ai ales pe mine,
ca să-ți înfăptuiești Binele!
Doamne, cu toate acestea,
nu m-am învrednicit niciodată
să-mi număr creditele de răsfăț divin,
și concesiile de bunăstare pământeană!

[...] Citește tot

rugăciune de (21 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Aș vrea

Ce-aș vrea?
Să treacă înc-o dată prin visele-mi pustii,
O zi de toamnă caldă, cu frunze ruginii...
Cu azuriu în zâmbet și soare blând în măr,
Cu plenitudini, țeluri și miez de adevăr...!

Ce-aș vrea?
Aș vrea să vină iarăși septembriele-mi drag,
Cu serpentine-n pantă și geamantane-n prag,
Cu doruri de luceferi și înțelepte brume...
Aș vrea o toamnă lungă și dincolo de lume...!

Aș vrea...
Dar, dincolo de prag, visu-mi e-n serpentine...
Frig e în geamantane și-n dorul meu de tine...
Nori negri-mi trec prin zâmbet și țelu-mi e-n aval...
Ah, unde sunteți brume, cu spasm autumnal?!

poezie de din Du-mă cu tine la capătul lumii (10 ianuarie 2013)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

E ziua noastră astăzi, domni bărbați

Ni-e tare dor de ziua când, fecioare,
Voi voalul marital ni-l dăruirăți...
Iar în privire ne puserăți Soare!
Ai noștri-ați fost, atunci când ne iubirăți?

La dulcea cununie-n altar sfânt,
Martor pe Dumnezeu îl vom fi pus...
Credință v-am jurat, dincolo de mormânt!
Lui Dumnnezeu, e rău că ne-am supus?

Pe viață, în rastel ne-ați înjugat,
Ucis-ați visul amăgit odată...
Cu zâmbet șters, în șoaptă v-am rugat!
Nu veți mai fi aceiași, niciodată?

Vreți, dragostea din noi s-o contestăm,
Și, câtă zarvă izvodiți deodată...
Dacă, de neiubire... ne-ntristăm!
Să nu-ndrăznim, să mai sperăm, vreodată?

[...] Citește tot

poezie de , după Adrian Păunescu (8 martie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Lasă-mi în suflet iubirea

Iubito, lumina mea toată ți-o dau;
dar, de nu mă vrei pentru tine,
lasă-mi doar ochii în inima ta,
să-ți privească de-aproape urcușul
și în vioriul zorilor tale
să-și plece pleoapele-ncet,
credincioșiei...

Copilă, ființa-mi trăiește în tine
întreagă-n întreg; dar,
dacă inima-ți n-are trebuință de ea,
lasă-mi surâsul în zâmbetul tău
să-ți presare cu crini răsăritul
și sub rozaliul primăverilor tale
să-și curme visu-i târziu,
resemnării...

Divino, zâmbirea mea-i doar
pentru tine; dar,
fiindcă zâmbetul tău n-o mai cere,

[...] Citește tot

poezie de (30 octombrie 2012)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 8 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Petale de orhidee pentru Sir (dedicație exclusivă)

Necunoscutule, nu pot să știu cum arăți,
Căci nu mi-a fost dat să te văd, mai din față!
Ai ten măsliniu, ți-e albă, galbenă pielea...
Ce stea porți în ochi și-n cununa din Tine...!
Nu știu cum privești, suspini, dăruiești, cum zâmbești...
Căci Tu îmi apari doar în plâns... și-n speranță!

Dar, oricum ești, întristat ori de viață zburdând,
Vino la mine...! Eu scriu azi... pentru Tine!

Necunoscutule, nu pot să știu cum vorbești...
Căci nu mi-a fost dat să te-aud mai de-aproape!
Dacă ai glasul zglobiu, iute, molcom, adânc...
Ce vorbe de-alint, vrei, în drumul spre Tine...!
Nu știu, cum te bucuri, ce dăruiești, cât primești...!
De ți-e sufletul frânt, ori plină ți-e viața...
Dacă strângi crini, trandafiri, orhidee la piept...
Te resemnezi în puțin sau poate... vrei Tot!

Dar, oricum, oricine ai fi, cât Mult ai ținti,

[...] Citește tot

poezie de (1 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 63 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Sunt fata...

Sunt fata de pe splaiul de Turnu Măgurele,
Cu plete lungi și negre rostogolind inele
Peste rochițe albe, din flori și vișinele...
Cu ochi mari cât iubirea de Turnu Măgurele!

Sunt fata de pe digul de Turnu Măgurele...
Și-n portul cu tot visul copilăriei mele,
Trimis-am către lume-n bărcuțe mititele,
Zâmbete largi cât cerul de Turnu Măgurele!

Sunt fata de pe grindul de Turnu Măgurele...
Iubirea-mi e Danubiul cu cerul plin de stele,
Cu anotimpuri blânde, când eu străbat prin ele,
Că-n piept inima-mi bate cât Turnu Măgurele!

De-aș căuta iar poarta destinului spre stele,
Aș vrea-o-aici pe cheiul cu blânde vălurele...
Londra, Paris, Viena, New York îmi sunt zăbrele,
Căci dorul meu e tihna de Turnu Măgurele!

poezie de (27 februarie 2013)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 25 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ești Iubirea

Cândva, într-un demult al demultelor mele
când zorii-mi seduceau primăveri
Ursa Mare s-atingă,
aici, în milimetrul universului meu,
m-am temut...
m-am temut de luceferi... de nori...
sau poate de brumele toamnei...!
M-am temut și vroisem să fug...
să ies din propriul meu vis...
și apoi... să m-ascund...!
Ci Tu (?) m-ai oprit...
m-ai tras înapoi și mi-ai spus:
"Nu! Aceea e ușa din dos...
departe de Astru...
de înalt... de adânc...
departe de Calea Lactee...
aceea-i o poartă-n abis...!"
Și-atunci, am rămas...!
Am rămas dar apoi, ne-mpăcată de însămi,
de rostiri nechemate...

[...] Citește tot

poezie de (6 martie 2013)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu sunt Raisa

Eu sunt Raisa, fata de pe coline...
Tu, cine ești? Tu, om... Om bun de lângă mine!
Ochii îmi sunt căprui și-n ei, privirea blândă...
Și-n piept se zbate -auzi?- o inimă arzândă!

Cosița-mi este lungă, cu unduire-n fir,
C-așa mi-o dete maica... măicuța din Izmir!
Ieri, m-am jucat puțin cu părul tău bălai...
Al meu e negru...! Iubire, putea-vei, deci, să-mi dai?

Trist e zâmbetul meu, dar poate să te-aline...
Pe tine, ce te doare, omule bun, ți-e bine?
Departe plângi de oameni... Să nu te vadă ei?
Hai, vino, sunt Raisa, Raisa de pe chei!

De-ar fi ca a ta lume mâine să nu mă vrea,
Căci ochii-mi sunt prea mari și-adâncă-i ființa mea,
Chiar de nu-ți plac, mă lași, în tine să m-ascund?
Căci sunt Raisa... Raisa de pe prund!

[...] Citește tot

poezie de (13 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 17 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Totu-i iubire

Motto: Iubirea e sacrificiul suprem

În prima mea clipă pe lume,
M-am îndrăgostit, ireversibil,
De mamă, de brațele-i calde,
Ca orice pruncuță de om!
De-nvățător, de profesor, de mentor!
Apoi, la un semn al iubirii zglobii,
Ca orice copilă sprințară,
Grațioasă și pură,
M-am îndrăgostit, efemer,
De-o mlădiță asemenea mie!
Adolescentul timid, inocent,
M-a sedus!
Nevinovat m-a sedus,
Cu incandescentu-i obraz,
Cu privirea-i ucigând-o pe-a mea,
Cu mâini tremurânde, fierbinți
Și buze cuminți, sângerii,
Nesărutatele încă!

[...] Citește tot

poezie de (21 mai 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-am numărat fericirea

N-am numărat niciodată pașii pe care i-am făcut
Pe calea către Puritate...
Și nu știu dacă vor fi fost suficienți!
Dar am avut grijă ca, fiecare din ei să ocolească noroiul!
Nici numărul treptelor pe care le-am urcat
Pentru adorarea Supremației, nu m-a interesat...
E posibil, să nu fi zăbovit, îndeajuns!
Dar știu că, pe fiecare din ele, am lăsat o fărâmă din mine!

N-am numărat niciodată slovele pe care le-am găsit
În căutarea Luminii...
Probabil, nu voi ajunge niciodată la înțelepțire!
Dar știu precis că, niciun gând nu mi-a rămas în întuneric!
Nici vorbelor pe care le voi fi rostit
În contul Frumuseții nu le voi fi ținut seama...
Poate le-am spus de prea puține ori!
Dar știu că, pe cele mai bune, nu le-am rostit încă!

N-am numărat niciodată zâmbetele pe care le-am dăruit
Pentru împlinirea iubirii...

[...] Citește tot

poezie de (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Noi nu murim, noi nu plecăm

Că suntem prea triști și-am uitat să zâmbim...
Că-ntr-un Crăciun plâns am învățat să murim...
Că-n locul iubirii, ura ne-alină...
Prieteni ai mei, nu țara ni-i vină!

Limfaticul scâncet, nu ni-e de ajuns!
Nu știm scrâșnet de câine, nici coarne de-mpuns!
Avem eleganța blândului Cuza!
Din Mihai și Ștefan, ne tragem noi spuza!

Că dacii ne-au dat demnitatea, iubirea,
Nu-nțelegem odată? Asta ni-e firea!
Să ne "luminăm" zici, frate Bălcescu?
Asta ne-ai dorit, domnule, Eminescu?

Cipriane-copil, Crai Nou ne lăsași...
Noi nu-l mai văzurăm, de când, tânăr plecași...!
Iorga-nțeleptule, cât dor ți-ai durut...
Când Brâncuși ne sculpta o poartă-n sărut...!

[...] Citește tot

poezie de din Crăciun însângerat (1 decembrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Iulia Mirancea despre zâmbet, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info