Oftatul
din marea de cuvinte fără sens
și fără pic respectuos de fantezie
o piatră pescuiesc de temelie
și-o culc pe malu-i ca o pâclă - dens
apoi din vârf de munte coerent
și conștient de vaga-i măreție
mai smulg o piatră care cine știe
cum a ajuns acolo sus, prin ce curent
am două pietre și un mal cam turbulent
mai am nisipuri radiind a veșnicie
pe care valuri de materii cenușie
și fără urme, se preling strident
și în sfârșit din piatră, mal, nisipul lent
materia mai mult ca cenușie
și-ncă ceva dispus să nu mai fie
scot un oftat adânc și virulent...
poezie de Iurie Osoianu (28 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nisipul...
... azi iar ieșit la cimitirul unde ești
un punct constant în plasa spațială
sorb amintirea caldă și domoală
ce se prelinge printre degetele reci
și mi se scurge printre ele ca nisipul
în prizma veșniciei tale
și pripe vechi, monumentale
îți oglindesc în clipa ce se stinge chipul...
poezie de Iurie Osoianu (27 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai gol, numai plin, numai tu...
între soare și mine -doar tu
între lună și tine- doar eu
între da și desigur că nu
numai gol, când ușor, când mai greu
suflă vânturi din arid pustiu
pe furtuni de nisip treerat
între mort și desigur că viu
numai plin, când mai lung, când mai lat
și pe spuma din coame de val
care apele în cuie-și bătu
eu plutesc înspre tine și mal
numai tu când spre mine, când nu...
poezie de Iurie Osoianu (19 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?!
motto: De ce mă judeci?... Andreea Panzariu
... De aia te judec că clopotului pasului tău
E alb de tăcere
Și surpă subit în retina auzului meu
Galopul durerii
De aia te judec că iarna ajunsă la lamă de os
Trecuturi învie
Turnând în clepsidre nisipuri ce urcă sfios
Ca vița de vie
De aia te judec că caii cerșiți la oaze de flori
Nu mor când vor câinii
De aia te judec că poți să oprești herghelii de fiori
Cu liniștea mâinii
De aia te judec te judec te judec mereu
Te judec te judec
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (17 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la nisip, dar cu o relevanță mică.
Posesia
Motto: Franz Kafka Adevăratul motiv al temerilor mele nu există ceva mai cumplit de spus și nici de auzit este că nu te voi putea poseda niciodată.
te-am posedat o viață și îmi pare rău
că viața mi s-a scurs numai în tine
așa cum curge printre degete, mereu
nisipul prin clepsidre selestine
te-am posedat ca un stăpân de sclavi feroce
ca un amant în culmea nebuniei
când însetat de sentimente reciproce
când înecat în neagra gelozie
te-am posedat o viață și îmi pare bine
că viața mi s-a scurs în veșnicie
dintr-un pustiu cu degetele fine
în altul sugrumat de insomnie
te-am posedat ca un stăpân de sclavi feroce
ca un amant în culmea nebuniei
când însetat de sentimente reciproce
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (28 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima clipă... (Varianta)
... parcă toate s-au spus între noi
și s-au stins și s-au scurs ca o apă
pașii tăi obosiți și greoi
mă petrec, îi aud, înspre groapă
să te-ntorci, să te duci înapoi
să pui lumea la masă, oricum
parcă toate s-au spus între noi
parcă-n ultima clipă, de drum.
tu nu prea te erupe bocind
încă simt sub închisa pleoapă
și alți pași ce petrec ca un jind
tot ce-a fost și n-a fost pân-la groapă
simt sărutul tău lin pe obraz
simt și lacrima ta, mai mioapă
și mai simt ca un ultim exstaz
cum te-așterni între mine și groapă
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Misterul...
de pe culmi de fantezie mai cobor din când în când
să văd lumea ce mai scrie și poeții rând cu rând
și-ntr-o mare de cuvinte aranjate-n fel și chip
intuiesc numai morminte și castele de nisip
nici idei și nici cadențe numai iambi numai trohei
numai nobili excelențe purtătoare de idei
numai versuri triviale numai ode curgătoare
numai albii fluviale de la munte pân-la mare
n-aud nici o melodie nici o notă nici un semn
nici o umbră de poezie- numai limba grea de lemn
e stăpână peste toate ce se scriu și se vorbesc
de la mine-rupt în coate pân-la cei cu har ceresc
scot încet din cap căciula și mă scarpin dur în pleș
mai drapez nițel și nula trag un gât de Aqua Fresh
și revin pe culmi stelare să continui procedeu
ba numit versificare ba misterul lui Orfeu...
poezie de Iurie Osoianu (10 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Treime
Stelele cad și mor
Stelele mor arzând
Stelele pline de dor
Ceruri cu dorul sting
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Tu să nu mă aștepți
Tu să mă uiți curând
Tu sparge golul din piept
Candela stinge din gând
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Că te-am iubit, tu știi
Că nu mai vrut, o știu
Că printre nopți târzii
Poate voi sta să-ți scriu
[...] Citește tot
cântec, versuri de Iurie Osoianu (17 august 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradigma....
te invit dacă vrei. Poți veni Te aștept
am rămas doar prieteni, prieteni deși
s-a schimbat paradigma și-n noul concept
nu mai știi cine ești, nu mai ai ce cerși
dar nici timp, tu doar vezi, ca o apă s-a scurs
sentimentele mele devin mai firești
deși sar uneori să-ți mai țin vre-un discurs
că din somn, că din cer, că din alte povești...
dar oricum te aștept. Să-nnotâm amândoi
și să râdem când trecem de coame de val
să-nfruntăm orizonturi albastre și moi
tolăniți în nisipul abruptului mal
mai apoi să pornim undeva prin câmpii
și prin codri să trecem și dealuri și văi
și la hanul din mijlocul pieței târzii
să sorbim un ulcior de Cotnar și văpăi
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Vasili
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Iurie Osoianu despre nisip, adresa este: