Strigăt...
ași tot ruga
la Dumnezeu
privirea ta
oftatul tău
ași savura
ca un ateu
candoarea ta
sărutul tău
ași înfrunta
instantaneu
uitarea ta
destinul meu...
poezie de Iurie Osoianu (5 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu și Soarele
trece soarele spații
ca o luntre pe ape
și își scutură grații
pe-ale tale pleoape
s-îți sărută retina
cu manunchiuri de raze
și îți mângâie mâna
cu iluzii de fraze
trece soarele vreme
printre stări relative
și făptura lui geme
ca o pânză-n stative
că privirea ta rece
care știe ce știe
ca particula trece
din lumina-n pustie...
poezie de Iurie Osoianu (14 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste amară
m-am întors înnapoi, m-am întors, încă viu
din infernul -șuvoi așternut în sicriu
ziua albă cu rece lovește în zări
și se trece se trece pe cărări pe cărări
parcă nu se mai stinge nici o stea în amiezi
și nici nu te mai ninge și nici nu e ce crezi
parcă nu mai aprinde nici un soare fundal
și nici nu mai cuprinde umbra lunii pe deal
numai codrul se zbate undeva în zenit
intuind că mai poate frăsui liniștit
o poveste amară cu final neștiut
nici de ultima oară nici de primul sărut...
poezie de Iurie Osoianu (8 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipă...
... parcă toate s-au spus între noi
și s-au stins și s-au scurs ca o apă
pașii tăi obosiți și greoi
mă petrec, îi aud, înspre groapă
refren:
să te-ntorci, să te duci înapoi
să pui lumea la masă, oricum
parcă toate s-au spus între noi
parcă-n ultima clipă, pe drum.
tu nu prea te erupe bocind
încă simt sub închisa pleoapă
și alți pași ce petrec ca un jind
tot ce-a fost și n-a fost pân-la groapă
refren
simt sărutul tău lin pe obraz
[...] Citește tot
cântec, versuri de Iurie Osoianu (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
... S-au contopit într-un extaz tremurător
Cu braț pe braț, picior peste picior
Și însăși spațiul l-au transformat în dor
Și însăși timpul l-au ascuns în taina lor...
Și-atâtea șoapte își strecoară prin sărut
Și atâta feerie-n sacrul nud -
Cu braț pe braț, picior peste picior
Și contopit în el și ea nemuritor...
poezie de Iurie Osoianu (19 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea...
a fost odată și eu cu tine
într-o poveste cu ploi senine
ne-am întâlnit în altă viață
bătrini ca iarna și față -n față...
te-am întâlnit într-un departe
călcand pre moarte cu-aceiași moarte
- am renăscut cum El renaște
În sorocitul crâmpei de Paște...
și sorb privire și sorb retină
și sorb Marie și Magdalină
și sorb sărutul mereu iubire
de Dumnezee-n Dumnezeire...
a fost odată și eu cu tine
într-o poveste cu ploi senine
ne-am întâlnit în altă viață
bătrini ca iarna și față -n față...
poezie de Iurie Osoianu (13 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipă...
parcă toate s-au spus între noi
și s-au stins și s-au scurs ca o apă
pașii tăi obosiți și greoi
mă petrec, îi aud, înspre groapă
să te-ntorci, să te duci înapoi
să pui lumea la masă, oricum
parcă toate s-au spus între noi
parcă-n ultima clipă de drum.
tu nu prea te erupe bocind
încă simt sub închisa pleoapă
și alți pași ce petrec ca un jind
tot ce-a fost și n-a fost pân-la groapă
simt sărutul tău lin pe obraz
simt și lacrima ta, mai mioapă
și mai simt ca un ultim extaz
cum te-așterni între mine și groapă...
poezie de Iurie Osoianu (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la sărut, dar cu o relevanță mică.
Mamei
... când ai plecat mijea de zori
și orizontul sângeriu la răsărit
împrăștia rafale de fiori
peste pământ de noapte ostenit
eu am ieșit afară pe furiș
și văd că tata plânge lângă prag
zgârcit și țărănește și pieziș
și sprijinit pe-o coajă de toiag
s-a prăbușit tot cerul peste tot
și cerul meu intern s-a prăbușit
și tu acolo, undeva, pe eșafod
te mai luptai în gândul meu cu: "N-ai murit"
și brusc am încetat să te mai simt
și brusc m-am resemnat cu: "Nu mai ești"
la fel de brusc în spațiu și în timp
s-a stins un Soare mic și omenesc
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (3 ianuarie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipă... (Varianta)
... parcă toate s-au spus între noi
și s-au stins și s-au scurs ca o apă
pașii tăi obosiți și greoi
mă petrec, îi aud, înspre groapă
să te-ntorci, să te duci înapoi
să pui lumea la masă, oricum
parcă toate s-au spus între noi
parcă-n ultima clipă, de drum.
tu nu prea te erupe bocind
încă simt sub închisa pleoapă
și alți pași ce petrec ca un jind
tot ce-a fost și n-a fost pân-la groapă
simt sărutul tău lin pe obraz
simt și lacrima ta, mai mioapă
și mai simt ca un ultim exstaz
cum te-așterni între mine și groapă
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rândunica...
în pașaport la tine e scris că ești bunică
și stau ștampile pline cu litere albastre
tu însă pentru mine ești trista rândunică
din clasa absolvirii adolescenței noastre
pe fruntea ta senină șuvițele coboară
de păr cernit cu raze de lună argintie
-ce alb e gulerașul la formă ta școlară
și ce backround simplu tufarii de scumpie
în ochii tăi adânci ca noaptea înstelată
mai stăruie privirea-mi relictă și primară
chiar dacă în adâncuri de sine-i înșelată
chiar dacă-i condamnată nicicând să nu dispară
cu sloi de ruj ce astăzi atîtea urme poartă
a primelor săruturi în vis doar obținute
a tale buze parcă ar blestema din soartă
doar ce-i legat de mine și opțiuni pierdute
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată mare...
colinele noastre parcă-s sâni de fată mare
nesărutată încă doar strânsă pe furiș în brațe
și văile parcă-s niște fuste puse-n poale și care
mereu atrag privirile involuntarelor broboațe
câmpiile noastre parcă-s spatele aceleiași fete
în rociță de satin însăilată cu floricele
pădurile noastre-s degetele ei, imperechete
în jurul gâtului meu, când ușoare, când grele
albăstrimea cerului afundată în firea ei drăgălașă
se surpă în zâmbete cristaline ca un murmur de izvor
întunecimea nopților o sparge o sărutare golașă
adusă de razele luni pe aripe grele de dor
ca un punct culminant în povestea de dragoste simplă
calea lacteie -și așterne covorul de stele sub nori
acolo departe și sus, lângă tâmplă lipită de tâmplă
să-l calc în picioare cu ea pân -la muchii de zori
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (22 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâlnirea de platină
și iar ne-am întâlnit întâmplător
dar poate nu întâmplător -special
ne-am întâlnit la ușa unui dor
da poate nu la ușă -în astral
ne-am dat, cum o făceam de obicei
binețele prin jesturi de rigoare
eu am zâmbit și tu fără să vrei
mijii de parcă ai călcat un soare
și am pufnit în râs, involuntar
și tu rădeai cu mine și pricină
și-n râsul tău zvâcnea un ritm stelar
de parcă îl ținea-i tiptil de mână
ne-am așezat în banca de cristal
să stăm în doi la un pahar de amintire
în care eram hăul infernal
iar tu-o stâncă într-un lanț de neclintire
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (26 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua nunții tale... ( I )
în ziua nunții tale-ți scriu
din depărtări senine
deși îmi pare rău că n-am putut să fiu
alăturea de tine
în ziua nunții tale, crede-mă eu n-am să plâng
deși mi-e inima distrusă
căci am pierdut un lucru sfânt
o dragoste pe veci apusă
îmi pare bine c-ai avut
tărie de voință
deși tu m-ai respins în modul cel mai crunt
îți port recunoștință
în rochia cu alb imaculată
și vălul de mireasă argintat
așa eu te voi ține minte viața toată
deși la nuntă nu m-ai invitat
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (9 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Iurie Osoianu despre sărut, adresa este:
