Iurie Osoianu despre somn

După scrutin

Basarabia-şi aşterne un hamac
obosită crunt după scrutin
vrea să doarmă iar cu mâţă-n sac
încă patru ani de trai senin...

epigramă de Iurie Osoianu (25 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

iubito, nu mai adormi pe telefon
doar ştii că n-o să sune
ştii prea bine
că nici un tril nu va mai sparge orizont
în zările plecatului din mine

iubito, nu mai picura pe canapea
cu vise şi iluzii zbucumate
căci lumea unde sunt
nu-i numai lumea mea
şi-s interzise-n ea
iubiri telefonate....

poezie de Iurie Osoianu (3 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octombrie

şi s-a desprins o frunză de la ram
incert pogoară
din Lhasa hăt înspre Tehran
în el să moară

un fir de iarbă adormi solemn
în fapt de seară
cu ochii stinşi şi măduva de lemn
pe muc de ceară

un strop de rouă căuta alint
în orice stare
şi nici în ceruri nu-l găsea nici în pământ
şi nici în mare

ş-atâta toamnă erupea în noi
suflare vie
din galbenul apusului în ploi
cu nostalgie

poezie de Iurie Osoianu (23 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul

Umbra prietenului meu
M-a vizitat în somn aseară
Voia parcă timid să-mi ceară
Să stăm de vorbă. El şi eu....
Umbra prietenului meu
Acelui Mare Om, din mine
Ce tot mai rar cu duşii vine
Veni hallucinant şi greu
Umbra prietenului meu
Luptând cu alte umbre mute
Cu mâna îmi lua dureri durute
Cu mâna lui. Şi a lui Dumnezeu...
Umbra prietenului meu
Celui din mine.
Veşnic eu...

poezie de Iurie Osoianu (24 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mormântul Leonidei Lari...

... Poeţii n-au cavouri somptuoase
Nici pietre grele nu le stau drept căpătâi
Poeţii dorm în linişti luminoase
De lut amestecat cu veşnicii...

Funcţionarii au, funcţionarii şi bandiţii
Şi hoţi în lege - monumente - minim
Poeţii nici sicrie n-au, numai ediţii
Şi scrumuri ce mai bat la vii în inimi...

poezie de Iurie Osoianu (17 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eterna oboseală

tu ştii... am obosit să mai trăiesc...
aş vrea s-adorm... să nu mă mai trezesc...
deşi o ştiu - oricum voi adormi
când clipa sorocită va veni
şi când va fi, vă rog să mă-ngropaţi
în cimitir, pe deal, la margine de sat
acolo unde toţi ai noştri zac
acolo unde-s fii lângă taţi
şi fiicele alăturea de mame
şi iarba parcă-i verdele din oameni
acolo, sus, pe deal, la margine de sat
să îngropaţi din versul meu ce-a mai rămas
să scriti, Vă rog pe piatra de mormînt
că zace-aici nu om ci doar framânt...
tu ştii... am obosit să mai trăiesc...
aş vrea s-adorm... să nu mă mai trezesc...
deşi o ştiu - oricum voi adormi
când clipa sorocită va veni...

poezie de Iurie Osoianu (13 decembrie 2011)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verset fantasmagoric...

când adormi la pământ şi-ntuneric se lasă
în materia ta cenuşie
se aşează încet peste spaţiu o plasă
ce-l desparte tiptil de vecie

neuronii de noduri de stil, gordiene
şi planete de stele albastre
feţi -frumoşi de frumoase elene
câmpi cu maci de lalele din glastre

munţi de mări şi pustiu de oază
ploi de albe şi trste zăpezi
şi curajul, curajul de groază
când respiri şi nu vrei să mă vezi

şi tăcerea adâncă din plasă
se tranforma treptat în infern
cu fantome plângându-şi la masă
melodii din auzul intern

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (29 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valsul...

a fost un timp când Bucureştii
seduşi de firavul cizmar
păreau secaţi intern de bestii
ce sânge sorb involuntar

a fost un timp de agonie
când se dansa un vals în doi
interpretat de- o datorie
cu trup şi suflete din noi

a fost un timp de măreţie
cu ocne dure şi canale
săpate-n trupul României
de şiruri lungi de haimanale

a fost o epocă de aur
născută-n somnul pasiuni
ce drept strager avea balaur
legat de poarta raţiunii

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (6 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

*. *. *

Sorbii din Lem. Nebula Magelan
Aevea scăpăra din nori a ploaie
Mai stăruia și frigul în odaie
De rangul celui răsfirat in Eridan

Luceafărul se zbuciuma și el latent
Si delega lumină palidului geam
Iar nucul scutura din mers un ram
De frunze late și oftat strident

Ovidiu, revocat dintr-un exil
De Roma actuală într-o doară
Pleca în altul cu careta de la scara
Lui Prometeu din țara lui Eschil

La Carul Mare înhămai Ogari
Și-i asmuţai să latre la Pleiade
Și Betelgeuse, care veșnic cade

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (2 februarie 2022)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carul Mare...

Ultima noapte de vară,
ultima noapte, pe care
pârtie lasă stelară
roţile Carului Mare...

Iar am rămas fără suflet,
fuge când dorm şi gata,
fuge tiptil, cu răsuflet
parc-alungat cu lopata.

Şi mă cuprinde o jale,
jalea de toţi şi de toate
curge ca apa la vale,
dusă de moară în spate....

Curg ca o piatră zmuncită
din-tr-un vârtej atmosferic
şi peste zare zburlită
plată ca râsul isteric.

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (14 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl nostru

nu e rău fără bine şi nimic fără tot
şi nici zile senine fără - of, nu mai pot
nu e alb fără negru nici zăpezi fără ploi
şi nici haos integru şi nici voi fără noi

nu există iubire fără chinuri şi dor
nici nu poţi nemurire semăna pe ogor
tot ce trece se trece din deşert în abis
ca căldura în rece şi ca somnul din vis

nu se poate opri nici o clipă pe loc
şi nici omul feri între ape şi foc
tot ce vine de sus se aşterne pe jos
şi la câte s-au spus şi la câte s-au scos

stai de strajă mereu între spaţiu şi timp
când la soarele tău când la propriul nimb
şi mai stai aşteptând resemnări de destin
între propriul gând şi azurul senin

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (14 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Năluca...

Motto: O stafie bântuie prin Europa - stafia comunismului.
Karl Marx

O nălucă bântuie prin lume, chiar dacă-i tratată ca o proastă,
renăscută din cenuşă şi din hume, vânturate dintr-o măduvă de coastă!
Şi îngână: moldoveni din toate ţările, uniţi-vă! Pe o zi măcar, măcar pe-o oră!
Moldoveni împrăştiaţi în toate zările, rotunjiţi în jurul globului o horă!

Tropăiţi în colbul continentelor feeric, înhămaţi solemn la Carul Mare!
Şi mai ţineţi într-un ritm bizar şi sferic Hora sărbătorii nucleare!
Să se simtă - unde calcă moldovenii – Arde, nu tizic - pământul arde,
Să ne ştie lumea Feţi Frumoşi şi Cosânzene, cum ne ştie hoţi de miliarde...

Să ne ducă -n galaxie veste că suntem popor între popoare,
c ă venim şi noi dintr-o poveste cu noian de stele căzătoare
Şi c-a fost cândva să ne trimită Dumnezeu încoace din Pleiade,
Şi năluca-i doar Frumoasa adormită, violată, răbdătoare, cumsecade...

Moldoveni din toate ţările, uniţi-vă! Hora asta -i numai începutul!
Mai opriţi din Joc, mai hodiniti-vă, mai secaţi niţel la vaduri Prutul!

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (22 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, Românie!

... hai, Românie ireală, proiect al marilor puteri
s-a stins Alteţa sa Regală, o jertf-a micilor cedări
de azi pe calea veşniciei purcede şi Mihai I
tăcut martir al tragediei din veacul marilor hoţii
când România hăcuită de Molotov şi Ribentrop
a mers la abator ca vita într-un război ca un potop
şi după care cum se ştie acelaşi rege suveran
abdică. Biata Românie ajunge sluga lui Ivan.

hai, Românie temporală, proiect de veacuri zămislit
şi renăscut a căta oară ca Phoenix, poate mai cumplit
declară-ţi zilele de doliu - se trece o epocă tristă
epuizând în crematoriu totala-şi pleavă socialistă
apare alta mai globală, mai naşpă şi mai delicată
cu sărăcimea mai totală şi securimea mai bogată
apare o epocă-n care te văd unită şi regat
aceiaşi Românie Mare. Mihai I a abdicat.

hai, Românie parţială, proiect de frică adumbrit
cu rege mort, regină goală, în cârd de state hăcuit

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (26 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradigma....

te invit dacă vrei. Poţi veni Te aştept
am rămas doar prieteni, prieteni deşi
s-a schimbat paradigma şi-n noul concept
nu mai ştii cine eşti, nu mai ai ce cerşi

dar nici timp, tu doar vezi, ca o apă s-a scurs
sentimentele mele devin mai fireşti
deşi sar uneori să-ţi mai ţin vre-un discurs
că din somn, că din cer, că din alte poveşti...

dar oricum te aştept. Să-nnotâm amândoi
şi să râdem când trecem de coame de val
să-nfruntăm orizonturi albastre şi moi
tolăniţi în nisipul abruptului mal

mai apoi să pornim undeva prin câmpii
şi prin codri să trecem şi dealuri şi văi
şi la hanul din mijlocul pieţei târzii
să sorbim un ulcior de Cotnar şi văpăi

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Vasili
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţidulă pentru Preşedinte...

Am un vis insistent, cam cu țara de-o seamă
Îl expun pentru tine, cu speranță în glas:
-Să se scoată la Prut orice post, orice vamă
Chiar la prima ședință a guvernului PAS...

Nu-i nevoie de nemți la hotarele țării
Nu-i nevoie de posturi de triaj și control,
Dacă vrem să trăim cât de cât acătării
Într-o lume modernă, nu în vechiul ocol

Pune vama și posturi și hotare pe Nistru
Nu fi struțocămilă, nici catâr surdomut
Dă-i comandă la cel care-l pui prim ministru
Să deschidă Moldovei rasuflarea la Prut

Dacă nu o vei face, voi mai sta-n așteptare
Și de vremuri mai bune și de oameni mai buni,
Că speranța, doar știi, niciodată nu moare
Doar aspiră prin oameni, ca și mine nebuni...

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (23 iulie 2021)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!