Iurie Osoianu despre toamnă

Stropi de legătură...

a fost o simplă legătură între noi
o simplă legătură celulară
în plină toamnă cu copacii goi
şi nopţi cu luna scârţâind la scară

a fost o simplă legătură între noi
o simplă legătură prin mesage
în care norii de cuvinte şi de ploi
se năruiau în ample monoloage

a fost o simplă legătură între noi
o simplă legătură întreruptă
de promoroacă-n dimineţi şi de noroi
pe panta vieţii tristă şi abruptă

a fost o simplă conjunctură de moment
dar s-a sfârşit ca orice conjunctură
şi toamna asta plouă permanent
cu stropi lipsiţi de orice legătură...

poezie de Iurie Osoianu (23 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ani(vers)are

iarăşi demonul toamnei,
printre frunze de foc
îmi adaugă anii
îmi ştirbeşte noroc
mă întreb pentru cine
fie ploi, fie vânt
fie rău, fie bine
mai exist pe pământ?!

am venit prea devreme
deşi cred că târziu
cu-adevăr în poeme
ce nici singur nu-l ştiu
am venit dintr-o lume
ce-şi trimite-n solii
nu doar bulgării humei
ci şi suflete vii...

am venit într-o toamnă
cu rafale de vânt

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (22 septembrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valsul fiarei...

te-aş invita frumoasă doamnă la valsul anilor de foc
ce duc în cârcă miez de toamnă şi rece boage de noroc
te-aş invita la elegie şi unduire graţioasă
cu zâmbet şi melancolie în seara asta spaţioasă...

te-aş invita ca-n tinereţe ferindu-mi teama din privire
că mai târziu m-or lua băieţii peste picior şi peste fire
c-am îndrăznit să mă apropii de cea mai tristă din fecioare
de fata căreia şi plopii cu frunze îi şopteau că doare

te-aş invita cu gingăşia şi cu tandreţea mea de fiară
la valsul toamnei. Veşnicia?! Tu roag-o să mai stea pe- afară
să ne rotim ca-ntro poveste de la apus la dimineaţă
în dans ce trece fără veste în alte lumi şi altă viaţă...

te-aş invita frumoasă doamnă la valsul anilor de foc
ce duc în cârcă miez de toamnă şi rece boage de noroc
te-aş invita la elegie şi unduire graţioasă
cu zâmbet şi melancolie în seara asta spaţioasă...

poezie de Iurie Osoianu (4 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţe de toamnă...

(lui P.C.)

pogori ca o linişte blândă
tristeţe de toamnă, tristeţe
pogori cum coboară plăpândă
o cratimă-n linia vieţii

pogori ca un vers ce alină
tristeţe de toamnă, tristeţe
cu raze de Lună mai plină
ca punctul din linia vieţii

pogori ca un snop de lumină
tristeţe de toamnă, tristeţe
şi sufletul scaldă-mi, divină
şi dreaptă ca linia vieţii...

poezie de Iurie Osoianu (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea amintirii

şi sa mai scurs o vara din nemurirea mea
o toamna circulară stă ploile să-mi bea
şi zile tot mai lente se străduie subtil
cu nopţi adiacente să facă schimb de stil
iar tu să stai departe de toamne şi de veri
de tot ce ne desparte şi-i dincolo de ieri
şi-i dincolo de toate, de viscole şi ploi
şi flux de derivate cu noi şi fără noi
ce tristă disonanţă se zbate cognitiv
să-mi toarne în speranţă un gol paliativ
aceiaşi disonanţă mai ţine să-ţi redea
o ultima restanţă din nemurirea mea
să nu-ţi mai simt privirea ca lama de punmal
stirbind din tristă firea-mi background autumnal
să uit a tale şoapte că marile adânci
cu iz de prune coapte şi cremene de stânci
să uit acele clipe mai lungi decât un veac
să trec din fugă pripe mai scurte ca un fleac
în aste două fraze - tablou de largi culori
scurtcircuit de faze între pămînt şi nori

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (3 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

... iubito bună dimineaţa ce zi frumoasă-i azi afară
ce soare cald respiră viaţă ce linişte se înfioară
ce frunze cad în toamna lină cât aur galben în peisaje
ce dezgolesc ba o tulpină ba bust de fată de corsage...

catren de Iurie Osoianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octombrie

şi s-a desprins o frunză de la ram
incert pogoară
din Lhasa hăt înspre Tehran
în el să moară

un fir de iarbă adormi solemn
în fapt de seară
cu ochii stinşi şi măduva de lemn
pe muc de ceară

un strop de rouă căuta alint
în orice stare
şi nici în ceruri nu-l găsea nici în pământ
şi nici în mare

ş-atâta toamnă erupea în noi
suflare vie
din galbenul apusului în ploi
cu nostalgie

poezie de Iurie Osoianu (23 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tributul

Numai aur printre clipe perindate
Printre ramuri şi alee şi ruine
Toamna şi cu ea singurătatea
Îşi plătesc tributul cu suspine...

Frunze cad ivalmasind privirea
Zări albastre innalbesc cocorii
Toamna şi cu ea desăvârşirea
Îşi plătesc tributele notorii...

Rog nesigur iarba de pe şesuri
-Nu pleca iubito de la mine...
Toamna şi cu ea lăptoase ceţuri
Îşi plătesc tributul cu destine...

poezie de Iurie Osoianu (18 noiembrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă

... şi dacă n-ar fi fost aşa să fie
cum s-a-ntâmplat nesigur între noi
ce-aş fi făcut cu toamna străvezie
din vara scufundată în noroi

şi dacă n-ar fi fost de sus să cadă
în toiul iernii umbrele de ploi
aş fi crezut că stai în ambuscadă
în primăvară care curge peste noi

şi dacă n-ar fi fost aşa cum este
şi ar fi fost aşa că nu mai eşti
aş fi putut eu oare trece peste
aceste anotimpuri din poveşti.?!

poezie de Iurie Osoianu (18 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu ştiu..

... eu ştiu că v-a veni o zi de toamnă, poate
sau zi de primăvară timpurie
şi-n mine totul v-a cădea în toate
şi vor porni încet spre veşnicie

şi-ncă mai ştiu că-n ziua sorocită
tot biologicul din mine, instabil
v-a curge cum curg apele prin sită
şi prin dârmoane cânepa, tiptil

mai ştiu c-am să revin iar la esenţă
şi-ncă mai ştiu că iar voi fi trimis
prin alte lumi să scot din decadentă
subtilul rătăcit şi compromis...

poezie de Iurie Osoianu (20 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernare feministă...

(în stil basarabean)

ce guvern frumos în plină toamnă
unde nu te uiţi numai sex slab
parlamentul- doamnă, prim ministru-doamnă
şi miniştri şi başcan şi pîrcălăb

şi bărbaţii sunt galanţi aici la noi
nu ca-n ţări conduse de pigmei
n-au furat tăt fânul de la oi
au lăsat oleac- şi la fumei...

poezie de Iurie Osoianu (16 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brume...

afară-i o căinţă de toamnă şi de vânt
cu frunze-n referinţă şi iarbă la pămînt
şi brumă argintie sculptată ca un crez
în raza cenuşie de soare în amiezi...

-o ploaie plumburie cu stropii din senin
îşi cerne-n jingaşie prin sită de venin
aluatul disonanţei întins paliativ
pe talgerul speranţei din boţu-i cognitiv

o strună de vioară se macină de zor
la apele din moara cu murmur de izvor
şi starea depresivă cu aripi de argint
s-aşterne convulsivă şi vie în mormînt....

poezie de Iurie Osoianu (1 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

60...

am sărit din leagănul copilăriei
peste gardul vârstei mijlocii
în grădina... oare -a cui o fi să fie
că-s copacii goi şi plumburii

şi în jur doar iarbă ofilită
flori cărunte străjuind cărări
chiar şi crizantema mea iubită
s-a pornit încet spre nicăieri

şi ca din senin apar şi junghiuri
şi dureri de cap, şi gol în piept
în grădina asta fără unghiuri
totu-i rotunjit ca un concept

şi se scutură de frunză arămie
peste tot copacii plumburii
toamna asta tristă şi pustie
mă petrece lin spre veşnicii...

poezie de Iurie Osoianu (16 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aseară...

... aseară vântul şuiera un cânt
rupând acord din nevăzut de strune
îngălbenite note suspinând
cu aurul din frunze şi din hume...

aseară ploaia-mi spălăcea timid
melancolia cu acord de triolete
şi stropii străvezii de infinit
se prelinjeau ca setea peste sete...

aseară şi paharul meu cu vin
părea mai sobru şi mai fin în plinătate
de parcă cine ştie ce venin
turna-se vântul ploii pe la spate..?

... aseară, în sfârşit m-ai înţeles
şi ai plecat în toamna mohorâtâ
... şi savuram veninul meu din vers
şi savuram singurătatea împlinită...

poezie de Iurie Osoianu (12 octombrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nereidele...

Iubito, bună dimineaţa! Ce zi frumoasă-i azi afară!
Ce soare cald respiră viaţă, ce linişte se înfioară,
Ce frunze cad în toamna lină, cât aur galben în peisaje,
ce slobozesc ba o tulpină, ba bust de fată de corsaje...

Iubito, bună, bună ziua şi inima sa-ţi fie bună!
Avem prognoza: apa-n piuă va bate azi, ca o nebună!
Pe la amiază, iar va ninge cu frunze galbene de ceară
Şi‐n colţul zilei se va stinge-un zâmbet tandru, ca o fiară...

Iubito, seară, seară bună! Şi te invit la întâlnire
Cu nimbul clarului de lună, ascuns în şoapte de iubire,
Să stam şi noi ca marinarii sub ploi de triste Perseide
Şi să privim cum varii, varii răsar din ape Nereide...

poezie de Iurie Osoianu (21 octombrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

hai, intră,
aşează-te cât mai aproape,
şi gustă din restul dulceţii de prune
când câinele meu bate trist din pleoape,
tu priveşte-l în ochi
şi cu zâmbetul spune-i:
- uite, fotoliul în care demult n-am mai fost
şi ar vrea să mă strângă ca pe vremuri
în braţe...
- ce fac?!
stai puţin acolo
să pun nişte lemne pe foc
căminul e rece şi strigă la mine cu voce de gheaţă
- sunt bine
desigur că sunt bucuros
am noroc că iar ai intrat pe la mine
chiar de e ultima dată
un an a trecut de când nu ai mai fost,
mă aşez
un an m-am zbătut ca un peşte pe maluri

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (5 septembrie 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima frunză

şi ultima mea frunză a căzut
de pe copacul trist de lângă drum
învăluit de ceată ca un fum
şi ca un fum în ceată dispărut

se duce toamna şi se duc cu ea
nostalgice tristeţi agonisite
de brume dimineaţa hămesite
de viitoarea iarnă şi de nea

şi soarele-i mai jos de orizont
şi umbra mea-i mai lungă şi mai dreaptă
deşi azi mai coboară inc-o treaptă
şi-i la nivel cu ţărm de Hellespont

la uşă iarnă bate-ncetişor
şi scurta ei bătaie mă sugrumă
cu degete de sticlă şi de gumă
esinde ca o aţă din fuior

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (19 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autumnală

sorb lirica ploiosului neant
din toamna noastră rece şi subţire
pân- la refuz de stare şi de fire
şi devenit şi încă nu pliant...

în jurul meu atîta armonie
în ierburi ude şi-n noroaie plumburii
şi-n foşnetul de stropi căzuţi în vii
că-mi pot din ea-mpleti melancolie

şi brusc de printre nori se iscă soare
şi alt peizaj împrăştie tării
din lirică, din vers, din nostalgii
dintr-un triunghi de berze călătoare

şi starea de tristeţe, inedit
devine nor cu noţiuni de ceată
de parcă nu-i amiază-i dimineaţă
şi -nca-şi mai face patul răvăşit...

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (18 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apă vie...

eu pentru tine-am strâns atâtea flori
însăilate pe crâmpeie de câmpie
şi pentru tine-am tot cerşit la nori
prin ploi, măcar un strop de apă vie

eu pentru tine împleteam stinghere
coroane de timidă duioşie
te-am aşteptat să vii atâtea ere
nemaivorbind de azi şi veşnicie

eu pentru tine mă uitam la soare
crezând că printre raze stai pitită
şi azi retina încă mă mai doare
de stângăcia mea nesăbuită

dar ai venit când nu te aşteptam
te-am cunoscut, aşa veneai şi-n vise
lipind năsucul tău timid de geam
şi reproşându-mi uşile închise

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (6 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai dă-mi o şansă...

... mai dă-mi o şansă, Doamne, să ies cumva şi eu
din apele ce toamnei plătesc tributul greu
uscat precum e vântul ce bate în pustiu
şi liber cum cuvântul din versul ce Ţi-l scriu

mai dă-mi o şansă, Doamne, să scap cumva şi eu
de chinurile foamei ce-o duc ca un ateu
de golul care strigă la suflet însetat
de foc ce-ar sta să frigă şi tainic şi curat

de spaţii care-mi fură şi gând şi sentiment
şi pâinea de la gură şi ultimul moment
mai dă-mi, Te rog, o şansă să iau de la-nceput
această avalanşă de chinuri şi de lut

nu alte lumi mai drepte, mai fine şi mai moi
nu scară fără trepte spre cele de apoi
ci trece-mă cu rândul, cifrează-mă de viu
şi lacrima şi gândul şi bruma de sicriu

[...] Citeşte tot

rugăciune de Iurie Osoianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!