Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iurie Osoianu despre versuri

O, cum mai delirează versul
În liniștea de foc... albastră!
Iubito, însă-și Universul
De astăzi e poemă noastră...

catren de (19 aprilie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uneoriuneoriuneoriuneori

... uneori versul meu e subit genial
alteori e extrem de stupid
uneori e un soare masiv de cristal
alteori - un dezastru lichid

uneori versul meu e un gol adevar
alteori- o minciuna sfruntata
aruncata la lumea strigatoare la cer
care tot e un soi de erata

dar mai des versul meu e un negru strident
pe fundaluri de alb orbitor
nici Malevici n-a fost mai solemn si mai lent
mazgalindu-si celebrul sau dor

uneori, uneori, uneori, uneori
Univers, Univers, Univers, Univers
pentru Tine-n cazanul de stele si flori
clocoteste in forma de vers...

poezie de (2 decembrie 2016, Moscova)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Versuri în limba română

Cred, m-a trimis Dumnezeu
Dintr-un izvor de lumină
Pe Terra să sorb graiul Său
Limba Lui dulce, română

Ca mai apoi revenit
Iar în esența divină
Din când în când să-i recit
Versuri în limba română...

poezie de (31 august 2017, Moscova)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

... stele cad că ninge Eminescu
și Luceferi plâng că plouă cu Mihai
printre zări se surpă Universuri
într-un curcubeu de luna mai...

sparge vântul poarta unui rai,
clar de lună scrie clar de versuri,
parcă iarăși plouă cu Mihai,
parcă plânge iar cu Eminescu...

poezie de (17 iulie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

* * *

de când mă știu
discut cu mine însumi
doar în vers
prin mine în decursul vieții au trecut
volume
dar nedorind "seninul" comunist să-l proslăvesc
am omorât în suflet poezia
și nu am spus-o nimănui în lume
până mai eri...
de azi
poezia mea va fi antumă.

poezie de (6 iulie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Autobiografie corporala

barbia mea cam stramba si-ntr-o parte
e o aluzie ironica si trista
la indecisele iluzii ce desarte
in versurile mele mai persista

iar ochiul meu adanc si obosit
izvorul meu de vise si lumina
se stinge ca un astru rasarit
in universuri paralele de retina

auzul meu perfect ca un auz
calcat de Ursa Mare pe ureche
ma face ca sa simt pan -la refuz
ca notele din versuri n-au pereche

si mana rupta si piciorul frant
si inima mai moarta decat vie
sunt un tribut mereu platit in vant
ca-n vers sa fiu o pura armonie

[...] Citește tot

poezie de (16 august 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

ești fire visătoare și din alte lumi
din lumea celor buni și mult prea buni
din lumea care poartă degete pe clape
plângând cu versuri peste lacrime de ape...

catren de (18 mai 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eminescu

O viață întreagă am visat să vin la Ipotesti, la tine,
Să văd e sat terestru satul tău – extraterestru...
Dar nu mă lasă sâgele ce-mi curge-n vine,
Basarabeanul sânge, bade Eminescu.

Și satul meu la fel cu "ești", ca Ipoteștii,
În stânga Prutului, sătucul meu, Hăreștiul,
Ce vad frumos aveau cândva Hăreștii,
Să-l treacă toata lumea, bade Eminescu.

... acum întregul Prut e o vâltoare,
Și nu mai trec țărani, cu caii de căpăstru...
La Iași să-și ducă, pepenii de vânzare
Ca-n vremi apuse, bade Eminescu...

Acuma Prutu-i ștreang, care de gât ne strânge,
Cum afirma prin Europa președintele Băsescu,
- De neam c-o datorie și de sânge,
Față de tine, bade Eminescu...

[...] Citește tot

poezie de (9 iunie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 11 comentarii până acum.
Participă la discuție!

În plină zi

... în plină zi se face noapte
și ninge iar fără de motiv...
și caut zâmbet printre șoapte
tot caut negăsind nimic
... mai ai cumva vreo îndoială
că sunt terestru... și poet
în lumea asta marțială
prin vers încerc să te iubesc...

poezie de (1 decembrie 2011)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Înc-un poet plecat, cam nu demult, de-aice,
E vorba de-Andrian, de Păunescu
Tu vezi acolo sus - de-a sta-n genunchi să-ți pice,
Ascultă-i versul, bade Eminescu...

catren de (6 iunie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eterna oboseală

tu știi... am obosit să mai trăiesc...
aș vrea s-adorm... să nu mă mai trezesc...
deși o știu - oricum voi adormi
când clipa sorocită va veni
și când va fi, vă rog să mă-ngropați
în cimitir, pe deal, la margine de sat
acolo unde toți ai noștri zac
acolo unde-s fii lângă tați
și fiicele alăturea de mame
și iarba parcă-i verdele din oameni
acolo, sus, pe deal, la margine de sat
să îngropați din versul meu ce-a mai rămas
să scriti, Vă rog pe piatra de mormînt
că zace-aici nu om ci doar framânt...
tu știi... am obosit să mai trăiesc...
aș vrea s-adorm... să nu mă mai trezesc...
deși o știu - oricum voi adormi
când clipa sorocită va veni...

poezie de (13 decembrie 2011)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doina lui Zamfir

... cercuri de inferne și grădini de rai
sunt doar o suflare-n fermecatul nai
plânge, sângerează sufletul-martir
zburdă căprioara doina lui zamfir
plânge căprioara sufletul martir
zburdă, sângerează doina lui zamfir
doină ce străpunge timp și univers
doină ce e șoaptă Tatălui Ceresc
doină ce poetul a numit-o vers
doină ce mai ține neamul românesc
zburdă, sângerează doina lui zamfir
plânge căprioara sufletul martir
zburdă căprioara doina lui zamfir
plânge, sângerează sufletul-martir
sunt doar o suflare-n fermecatul nai
cercuri de inferne și grădini de rai...

cântec, versuri de (2011)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la versuri, dar cu o relevanță mică.

Eternitate poetică

cinzeci de zile mai târziu porni spre tine
femeia ta de stele și rumene văpăi
și tu care credeai că nu mai vine
durutul pământesc cu ochii ei...

atâta frumusețe ce nicidecum n-a fericit-o
și-atâta resemnare pe frumosu-i chip
- femeia asta ce ți-a fost iubită
de azi la fel ca tine-i infinit...

cel mai frumos român din toți românii
și cel mai fericit din noi, din toți
azi Veronica Micle vine către tine
primește-o și-nțelege-o dacă poți...

cel mai duios poet din toți poeții
și cel mai gingaș și la suflet și la chip
șoptește-o rugă-n vers imensității
întru iertarea omului ce te-a iubit

[...] Citește tot

poezie de (17 iulie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ani(vers)are

iarăși demonul toamnei,
printre frunze de foc
îmi adaugă anii
îmi știrbește noroc
mă întreb pentru cine
fie ploi, fie vânt
fie rău, fie bine
mai exist pe pământ?!

am venit prea devreme
deși cred că târziu
cu-adevăr în poeme
ce nici singur nu-l știu
am venit dintr-o lume
ce-și trimite-n solii
nu doar bulgării humei
ci și suflete vii...

am venit într-o toamnă
cu rafale de vânt

[...] Citește tot

poezie de (22 septembrie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Aseară...

... aseară vântul șuiera un cânt
rupând acord din nevăzut de strune
îngălbenite note suspinând
cu aurul din frunze și din hume...

aseară ploaia-mi spălăcea timid
melancolia cu acord de triolete
și stropii străvezii de infinit
se prelinjeau ca setea peste sete...

aseară și paharul meu cu vin
părea mai sobru și mai fin în plinătate
de parcă cine știe ce venin
turna-se vântul ploii pe la spate..?

... aseară, în sfârșit m-ai înțeles
și ai plecat în toamna mohorâtâ
... și savuram veninul meu din vers
și savuram singurătatea împlinită...

poezie de (12 octombrie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum?!

ce versuri grele și limbaj de plumb
așterne pana mea pe molcuma hârtie
o țară se preface că nu știe
de ce nu tac ca mortul în porumb

al doilea sfert de veac icnește vag
ca un țăran trezit din crâncenă beție
dar care-i în deplină armonie
cu primul sfert bătând același prag

cum de-am crezut în moldovenii mei
cum de-am putut să-i cred în libertate
chiar dacă totul e aici pustietate
cum de-am crezut în falșii Moisei?!

și cum de-am îndrăznit să nu mă dau profet
când toți sorbeau izvorul prorocirii
ce-l revărsau titanii neamului și firii
cei care-s astăzi la cheremul unui proxenet?!

[...] Citește tot

poezie de (25 august 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vinovăție fără vină

Eu te iubesc, femeie - epocă glacială
Departe, rece, a tutror, străină
Și nebunia-mi cânt, în versuri, cu sfială
Și-ți cânt vinovăția ce n-are nici o vină...

Eu te iubesc, femeie a primului meu foc
Păzit cu strășnicie în peșteri mohorâte
Te mai iubesc, femeie a mutului noroc
Ce l-ai adus iubindu-mă - știindu-te iubită...

Eu te iubesc, femeie a veacului de bronz
A primelor războaie purtate pentru tine
A primului colac de grâu râșnit din orz
Și-a primului lătrat neîmblânzit de câine...

Eu te iubesc, femeie a tristelor milenii
Pentru neprihănirea jertfitului Hristos
Și pentru modestia de-a-mi naște numai genii
Când parcă, iată, parcă... când gata, nu mai pot...

[...] Citește tot

poezie de (23 mai 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt

motto
"pe-atunci erai Tu singur, îmcât mă-ntreb în sine-mi:
au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inimi?"
M. Eminescu

... sunt verdele din iarba ce creste pe mormant
sunt stropul tau de roua cazut din cerul sfant
sunt raza ta de soare, sunt umbra ta de luna
sunt suflul viu pe care l-am pus candva in huma...

... sunt vantul care bate, sunt ploaia care plange
sunt viscolul ce-astupa cararile cu ninge
sunt meteor ce vine din fund de univers
sunt randuri asternute in forma unui vers...

sunt chipul unei zane, oglinda sunt de lac
sunt sangele din vine, sunt muntii care tac
sunt vulturul din 'nalturi, sunt fulgerul din nori
sunt liniste-asternuta pe muchie de zori....

[...] Citește tot

poezie de din versuri si creatii ro (27 ianuarie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poetului din mine

Sunt speriat de tine
De versul tău domol
Ce vine din adâncuri de depărtări albastre
Ce rupe verde firav
De cenușiul sol
Refredonând cântarea
Vazoanelor cu glastre

Sunt speriat de tine
De geniul fatal
Ce îmbină veșnicia cu versul inocenței
Aș vrea să fug de tine
În albul glacial
Aș vrea să uit de tine
Pe undele frecvenței

Sunt speriat de tine
Și nu mai am păreri
Și nu mai am puterea
Să spun ce voi a spune

[...] Citește tot

poezie de (21 mai 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Voi iubi în tăcere...

Voi iubi în tăcere, voi striga nestrigând
Voi zbura în cădere și zâmbi-voi plângând
Și urla-voi la stele și sufla-mă-vor ape
Și spăla-mă-vor vânturi de iluzii deșarte
Și voi arde în ghețuri înghețând lângă ruguri
Voi bea vinuri din pietre ciugulite din struguri
Voi plana peste codri, voi pluti prin câmpie
Și voi râde de moarte, fir-ar naibii să fie
Voi iubi bătrânețea-mi, tinerețea-mi urând-o
Pe la mijlocul verii voi porni cu colindul
Auzind doar cu ochiul și văzând cu urechea
Cioara albă pe ramuri - legănându-mi tristețea
Voi ajunge la tine străbătând Universuri
Zgribulit ca un câine și cu mine doar versul
Și cu mine luceferi și galactici astrale
Ce le-arunc cu tandrețe
La picioarele tale
Voi iubi în tăcere, voi striga doar șoptind
Voi cădea în zburare și voi plânge zâmbind
Și sufla-mă-vor vânturi și-neca-mă-vor ape

[...] Citește tot

poezie de (26 februarie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Iurie Osoianu@versuri? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Iurie Osoianu despre versuri, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

 
Vrei să faci o faptă bună? Află cât de importanți pot fi 5 lei!