Jean-Jacques Rousseau despre timp

Tinereţea e timpul de a învăţa înţelepciunea; bătrâneţea e timpul de a o aplica.

citat clasic din Jean-Jacques Rousseau
Adăugat de Loredana Foca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţea e timpul de a învăţa înţelepciunea; bătrâneţea e timpul de a o aplica.

Jean-Jacques Rousseau în Reveriile unui călător singuratic
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am gândit uneori destul de adânc, dar rareori cu plăcere, aproape totdeauna împotriva voinţei mele şi parcă forţat. Visarea mă destinde şi mă amuză, în timp ce reflexia mă oboseşte şi mă întristează. Să gândesc mi-a fost întotdeauna penibil, mi s-a părut lipsit de farmec. Uneori visările mele se termină cu meditaţia, dar cel mai adesea meditaţiile mele se încheie cu reveria; şi în timpul acestor rătăciri, sufletul meu hoinăreşte şi planează deasupra universului, pe aripile imaginaţiei, cunoscând extazuri ce întrec orice altă plăcere.

Jean-Jacques Rousseau în Visările unui hoinar singuratic
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care ştiu puţine sunt de obicei vorbăreţi, în timp ce oamenii care ştiu multe spun destul de puţin.

citat clasic din Jean-Jacques Rousseau
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te îngrijorează faptul că îşi petrece anii lui timpurii fără a face nimic? Cum aşa? Este un nimic să fii fericit? Să nu faci altceva toată ziua decât să sari, să te joci şi fugi cât te ţin puterile? Niciodată în viaţă nu va fi atât de ocupat.

citat celebru din Jean-Jacques Rousseau
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim în climatul şi secolul filosofiei şi raţiunii, cele mai mari genii ale tuturor timpurilor îşi reunesc lecţiile spre a ne instrui... totul contribuie la perfecţionarea înţelegerii noastre şi la dăruirea fiecăruia dintre noi a tot ce poate să formeze şi să cultive naţiunea. Am devenit prin aceasta mai buni sau mai înţelepţi?

citat celebru din Jean-Jacques Rousseau
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum va izbuti omul să se vadă aşa cum l-a format natura, cu toate schimbările pe care le-a suferit alcătuirea lui originară, datorită succesiunii timpului şi a bunurilor, şi cum va putea să deosebească ceea ce aparţine fondului său propriu de ceea ce au adăugat, ori au schimbat la starea lui primitivă, împrejurările şi progresele sale?... Sufletul omenesc, modificat în sânul societăţii datorită unor nenumărate cauze ce se repetau mereu, datorită unei mulţimi de cunoştinţe câştigate ori erori, datorită schimbărilor intervenite în constituţia corpului şi tulburărilor continue provocate de pasiuni, şi-a schimbat, ca să zicem aşa, înfăţişarea în aşa măsură încât a devenit aproape de nerecunoscut... Dar atâta timp cât nu cunoaştem defel omul natural, în zadar vrem să determinăm legea pe care a primit-o, sau cea care se potriveşte cel mai bine constituţiei lui. Tot ce putem vedea foarte limpede în legătură cu această lege este că, pentru a fi lege, trebuie în primul rând ca voinţa celui pe care ei îl obligă să i se poată supune, în mod conştient, apoi, pentru ca această lege să fie naturală; trebuie, de asemenea să vorbească nemijlocit prin glasul naturii.

Jean-Jacques Rousseau în Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni (1755)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!