Jean-Paul Sartre despre timp

Comedia culturii mă cultiva cu timpul.

citat clasic din Jean-Paul Sartre
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun om nu merită să fie consacrat din timpul vieţii.

citat clasic din Jean-Paul Sartre (1964)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când trăieşti, nu se întâmplă nimic. Decorul se schimbă, oamenii intră sau ies, asta e totul. Începuturi nu există niciodată. Zilele se adaugă la alte zile fără rimă şi fără motiv, e o adiţiune interminabilă şi monotonă. Nici sfârşit nu există.

Jean-Paul Sartre în Fiinţa şi neantul (1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă literatura nu este totul, nu merită nici măcar o oră a deranjului cuiva.

citat clasic din Jean-Paul Sartre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteva clipe ale câtorva ani nu mai contează, atunci când ai pierdut eternitatea.

citat celebru din Jean-Paul Sartre
Adăugat de Denisa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ceea ce exaltă viaţa îi sporeşte în acelaşi timp absurditatea.

citat clasic din Jean-Paul Sartre
Adăugat de Bostina Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vezi ce a făcut medicina în zilele noastre, te întrebi involuntar: Oare câte etaje are moartea?

citat clasic din Jean-Paul Sartre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pusă în scenă, Coliba Unchiului Tom a făcut să plângă mulţi proprietari de sclavi, care s-au înduioşat atât timp cât a durat reprezentaţia şi care după spectacol şi-au păstrat moravurile, obiceiurile şi ideile proprii asupra negrilor.

citat clasic din Jean-Paul Sartre
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se întâmplă mai des decât vreau să recunosc, însă rar atunci când îţi scriu. Încearcă să mă înţelegi: te iubesc şi în acelaşi timp încerc să fiu atent la cele exterioare. La Toulouse pur şi simplu te-am adorat. Te iubesc în seara asta de primăvară. Te iubesc cu fereastra deschisă. Tu eşti a mea şi lucrurile sunt ale mele şi iubirea mea alterează lucrurile din jurul meu, iar lucrurile alterează şi ele iubirea mea.

Jean-Paul Sartre în scrisoare către Simone de Beauvoir (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După anumite informaţii de care am luat cunoştinţă astăzi, aş avea anul acesta unele şanse să obţin premiul Nobel. Deşi ar fi prezumţios să mă pronunţ asupra unui vot înainte ca el să aibă loc, îmi iau libertatea de a vă scrie pentru a risipi sau evita o neînţelegere. Vă asigur, mai întâi, Domnule secretar, de profunda mea stimă pentru academia suedeză şi premiul cu care ea a onorat atâţia scriitori. Cu toate acestea, din nişte motive care îmi aparţin şi din altele care sunt mai obiective, doresc să nu figurez pe lista laureaţilor posibili, şi nu pot şi nici nu vreau, nici în 1964, nici mai târziu, să accept această distincţie onorifică.

Jean-Paul Sartre în scrisoarea prin care refuză Premiul Nobel pentru literatură (1964)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plăcea să plac şi voiam să fac băi de cultură. Îmi luam în fiecare zi tainul de spiritualitate. Uneori în mod distrat: era de ajuns să mă prosternez şi să întorc paginile: operele micilor mei prieteni îmi slujiră adesea drept moară de măcinat rugăciuni. În acelaşi timp avusei spaime şi plăceri cu adevărat; mi se întâmpla să-mi uit rolul şi, riscând să-mi frâng gâtul, să mă las dus de o balenă nebună care nu era altceva decât lumea. Poftiţi şi trageţi concluzii! În orice caz, privirea mea lucra asupra cuvintelor: trebuia să încerc, să hotărăsc asupra sensului lor.

citat clasic din Jean-Paul Sartre
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De îndată ce deschideam uşa bibliotecii, mă şi pomeneam în pântecul unui bătrân inert: marele birou, mapa de birou, petele de cerneală roşii şi negre pe sugativa roză, rigla, borcanul cu clei, mirosul stătut de tutun, iar iarna, împurpurarea Salamandrei, trosnetele de mică erau Karl în persoană, devenit obiect: nu mai era nevoie de nimic altceva care să-mi creeze acea stare de graţie: alergam la cărţi. Sincer? Ce înseamnă asta? Cum aş putea să stabilesc – mai ales după atâţia ani – insesizabila şi mobila frontieră care separă posesiunea de cabotinaj? Mă culcam pe burtă, cu faţa spre ferestre, cu o carte deschisă înainte, un pahar de apă amestecat cu puţin vin în dreapta, la stânga, pe o farfurioară o tartină cu dulceaţă.

citat clasic din Jean-Paul Sartre
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Draga mea fetiţă, aşa cum ţi-am spus, ţie îţi lipseşte prietenia. Acum e timpul să-ţi dau nişte sfaturi mai practice. Nu ţi-ai găsit nicio prietenă? Cum se poate ca Toulouse-ul să nu aibă nicio femeie inteligentă, demnă de tine? Nici n-ar trebui s-o iubeşti. Vai, tu eşti tot timpul gata să oferi iubire, e cel mai simplu lucru pe care cineva îl poate obţine de la tine. Nu vorbesc de genul de iubire pe care mi-l oferi mie, iubirea asta le depăşeşte pe toate, dar tu eşti excesiv de generoasă şi cu celelalte iubiri, acele iubiri secundare, ca atunci, în noapte aia la Thiviers când te-ai îndrăgostit de acel ţăran ce păşea în josul dealului pe întuneric, fluierând, ţăranul acela care până la urma s-a dovedit că eram chiar eu. Trebuie să ajungi să cunoşti şi acel sentiment ce nu are legătură cu tandreţea şi care apare între doi oameni.

Jean-Paul Sartre în scrisoare către Simone de Beauvoir (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!