
Moartea vorbește mai elocvent decât toate frazele.
citat celebru din romanul Ciuleandra de Liviu Rebreanu
Adăugat de Marina Ciolpan
Comentează! | Votează! | Copiază!



Ideea nu poate muri. Ideea e sufletul omului.
citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iubirea a dat faliment, ca și umilința, smerenia. Omul vrea să fie acuma mândru și stăpân, și egoist, să lupte și să-și biruiască vrăjmașii, oricare și oriunde ar fi ei. Când mori luptând, moartea e răscumpărată, și când izbutești prin luptă, victoria e mai dulce.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Numai în fața morții omul pricepe prețul vieții și numai primejdia îi oțelește sufletul.
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!


Moartea cea mai eroică nu prețuiește în realitate cât viața cea mai ticăloasă.
citat clasic din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Moartea e o ipoteză până în momentul când omul se pomenește în brațele ei, fără nicio speranță de întoarcere.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!


Toma Pahonțu: Până la un punct politica se confundă cu viața însăși. Un popor nepolitic e un organism mort.
replică celebră din romanul Gorila de Liviu Rebreanu (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Omul când suferă e mai egoist și nu simte suferința aproapelui. Numai moartea ne împacă aievea cu lumina și cu Dumnezeu.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iubirea adevărată nu moare niciodată în sufletul omului, ba îl însoțește și dincolo, până-n sânul nemărginirii... dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Vasloban Monica
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iubirea adevărată nu moare nicioadată în sufletul omului, ba îl însoțește și dincolo, până în sânul nemărginirii... Dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.
citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Georgiana Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!


În clipa morții de-abia omul e dezlegat să explice ceea ce n-a putut înțelege pe pământ: începutul și sfârșitul între care se înșiră cele șapte vieți ale sufletului.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iubirea îmi ajunge, căci ea îmbrățișează deopotrivă pe oameni și pe Dumnezeu, viața și moartea. E în mine și în afară de mine, în tot cuprinsul infinitului. Cine n-o simte nu trăiește aievea; cine o simte trăiește în eternitate.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu frumosul, o născocire omenească, interesează în artă, ci pulsația vieții. Când ai reușit să închizi în cuvinte câteva clipe de viață adevărată, ai realizat o operă mai prețioasă dcât toate frazele frumoase din lume. Precum nașterea, iubirea și moartea alcătuiesc enigmele cele mai legate de viața omenească, tot ele preocupă mai mult și pe scriitorul care încearcă să creeze viața.
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Acum, când va sfârși scrisoarea, va ști că mâinile care au scris-o nu vor mai rupe-o și nici ochii nu vor mai vedea-o, pentru că mâine, pe vremea aceasta, corpul lui va fi îngropat în pământ sau va atârna undeva, iar mintea lui, care își dă seamă de toate acestea, mâine nu va mai naște nici un gând, ci va fi o grămăjoară de creieri morți; năpădiți de sânge închegat
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Tudosa Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!


Toma Pahonțu: Nu ești pentru mine numai femeia iubită, ești însuși destinul meu pentru care am fost creat și care mi s-a impus. De aceea din clipa când te-am întâlnit ai devenit viața și moartea mea. Am luptat împotriva d-tale, m-am ferit, m-am zbuciumat, te-am blestemat, toate în zadar. D-ta trăiai în mine înainte de-a te fi cunoscut... Până atunci îmi făuream idealuri și scopuri de viață, mă războiam cu lumea întreagă; de când te-am văzut, d-ta îmi întruchipezi tot, absolut tot...
replică celebră din romanul Gorila de Liviu Rebreanu (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Teofil Drugeanu: Nu trebuie să silim pe nimeni, să violentăm! Răsturnările nu știu unde pot ajunge. Violența provoacă violență.
Barbu Dolinescu: Preocupările ideale numai cei tineri le îmbrățișează și le trăiesc aievea. Numai ei sunt în stare să viseze și să trăiască în sufletul lor lumea de mâine. Ei sunt capabili să moară pentru înfăptuirea ei, ținându-se de mână și cântând imnul biruinței. Pentru ei comandamentele naționale, imperativele totalitare nu sunt vorbe goale, ca pentru eseiștii de azi, ci trăiri efective... Numai atunci neamul românesc va respira în sfârșit scăpat din îmbrățiășarea monstruoasă a gorilei politice!
replici celebre din romanul Gorila de Liviu Rebreanu (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Niciun ochi nu rămase însă uscat atunci când, prin gura preotului, Ion își luă rămas bun de la părinți, de la toți prietenii și cunoscuții. Iar când în sfârșit pomeni pe George care i-a curmat viața pământească, și-i zise "te iert, căci n-ai știut ce faci", tot norodul izbucni într-un hohot de plâns. Zenobia, năucita de jale, se izbi cu capul de dunga coșciugului, încât de-abia o potoliră cei dimprejur. Pe urma fu coborât în pământul care i-a fost prea drag, și oamenii au venit pe rând să-i arunce câte o mână de lut umed care răbufnea greu și trist pe scândurile odihnei de veci.
citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la moarte, dar cu o relevanță mică.

Îmi fac impresia, când mă uit înapoi, c-am purtat în mine viața unui străin... Totdeauna mi-am închipuit sufletul omului ca o visterie cu odăi multe, unele pline de comori, altele deșarte. Mulți oameni, cei mai mulți, trăiesc toată viața în cămăruțele cele goale și veșnic deschise, căci celelalte sunt zăvorâte cu lacăte grele, și cheile lor zac tăinuite în focul chinurilor. Pe mine golul m-a înfricoșat ca și întunerecul. De aceea m-am străduit să găsesc cheile comorilor mele. Dar și comorile sunt înșelătoare. Îndată ce ai descoperit una, râvnești pe cele mai ascunse? Poate cea mai de preț nu ți-o dezvăluie decât moartea, și totuși o dorești cu lăcomia avarului? O fi deșartă chiar râvna aceasta? Fără ea însă viața n-ar mai avea nicio valoare și nu s-ar deosebi întru nimic de viața unei gângănii!? Azi simt c-am descoperit o comoară nouă și trebuie s-o apăr cu orice jertfă!
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Musat Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Liviu Rebreanu despre moarte, adresa este:
