Poveștile de suflet se scriu cu inima, niciodată cu rațiunea.
Lusiana Drăgușin (19 iulie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință nescrisă
M-am lăsat dorită în brațele tale
de când mi-ai zis că primăvara a inventat
așternutul fânului cosit,
atunci m-am încredințat că exiști;
ia-mă cu tine în lumea increată
să-ți dăruiesc un gând nerisipit
rătăcind de mână
într-un loc curat
simplu și albastru
acolo unde răul nu ajunge,
voi fi doar a ta
în anotimpuri toate care trec prin mine,
tu doar pune-ți sufletul aproape
si ascultă-mi clipa...
M-am lăsat în dorința ta nescrisă
la margine de lume
spre miracolul din suflet
unde "te iubesc" are gust de veșnicie...
poezie de Lusiana Drăgușin (23 februarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Făr' de prihană
Duminicile mele-s numai soare
(chiar dacă) norii uneori mai plâng,
la gât îmi flutură eșarfe de mirare
când văd iubirea cum ușor o strâng
de mijloc, ca pe o mireasă care,
desculță, o pornește spre Altar
cuprinsă de o dulce-nfiorare
din ochiul înflorit, mărgăritar;
Port suflet alb și fără de prihană,
în trupul meu de: Lu... siană!
poezie de Lusiana Drăgușin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonia sufletului meu
Îți port în mine binecuvântarea,
În suflet îmi răsună simfonia,
În fiecare zi se aprinde zarea
Și a înflorit în mine bucuria.
De-aș ști să cânt, aș lua un flaut
Și ți-aș cânta de dragoste și dor,
În fiecare mărunțiș al vieții să te caut
Și-n limpezimea apei, la izvor.
Te văd din nou cu ochii minții,
Îmi fac pumnal din dorul meu de ducă,
În timp ce trag de viața mea cu dinții,
Să ies din trup, ca o nălucă.
Dar voi veni pe fir de primăvară
Din iarna rece a sufletului meu,
În calea ta mă simt ușoară
De tot ce am urât în traiul meu.
poezie de Lusiana Drăgușin (12 aprilie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Mi-e sufletul perlă
Huruitul ploilor îmi tulbură
cerul iubirii
și îmi retează
sălbatic liniștea,
gândurile suspină tăcerea,
aș întreba frunzele copacilor tăi
unde lăcrimezi toamna asta,
doar pentru a-ți oferi
drept lăcaș inima mea.
Mi-e sufletul perlă, acum,
nu am uitat plânsul din patul
toamnelor magice.
poezie de Lusiana Drăgușin (6 ianuarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zădărnicie
E-atâta liniște în mine
Mă doare jalnic nepăsarea,
Celor ce spun că îmi vor bine
Și-un dar frumos îmi fac: Uitarea!
Îmi plânge ochiul și suspină
Iar cerul sufletului meu,
Vorbește-ncet: n-ai nicio vină!
Fii demnă! cum ai fost mereu.
Zadarnic strigi pe nu știu unde
Și zgomote produci ades,
Ele răsar ca o Lumină
Chiar dacă nu te-au înțeles.
Scrii iar de dor și cu durere
Despre un zbucium fără rost,
Lumea-i o tristă adiere
Prin vieți ce vor striga: am fost!
[...] Citește tot
poezie de Lusiana Drăgușin (27 iulie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea vorbelor
Blândețea ochilor mei
clipește între două răsărituri de soare,
lumina din stele se-așterne în palmă
inspir suave șoapte și le aduc ofrandă,
ruga iubirii respiră misterele din aștri...
Vorbele tac,
așteaptă
să auzi suspinul din suflet!
poezie de Lusiana Drăgușin (23 februarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la suflet, dar cu o relevanță mică.
Cu tine am învățat că 1+1=1, că suntem două suflete într-un singur Trup și în egală măsură suntem mădulare ale aceluiași Trup, iar Trupul este Dumnezeu.
Lusiana Drăgușin (3 mai 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un înger
Zilele trec triste și goale
noi mereu ocupați cu diverse,
cine are timp de meditații,
de suflet, unde va fi
dupa ce noi ne vom ridica
la cer?
Avem mereu ceva de făcut
evident pentru alții,
pentru efemer
dar n-avem timp pentru
veșnicie,
da, știu,
toate sunt deșărtăciuni aici,
însă dincolo... oamenii mei buni
știți ce este?
Eu știu despre mine
că sunt un înger de lumină!
poezie de Lusiana Drăgușin (27 ianuarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe mugure de vis
Răpește-mă și du-mă
undeva departe să prind fericirea într-un infinit albastru;
nu vreau amăgiri deșarte -
creează-mă întâi
să prind lumina nopții din ochii tăi
cu mâna tremurândă,
apoi să-ți mângâi inima cu buzele încinse
de șoaptele nebune
că tu ești acela ce îl strig pe malul îndepărtatului izvor.
Poartă-mă desculță
și du-mă mai departe,
pășind pe întinsul alb cu suflete de îngeri,
iar timpul să nu-l lași să treacă peste mine,
mai bine-l duci să treacă-nsângerat
prin macii din răzoare.
Să mă strângi de mijloc
când lumina cade blând dintr-un colț de cer
peste două inimi
[...] Citește tot
poezie de Lusiana Drăgușin (23 februarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paștele trandafirilor
Din credință-mi scriu Iubirea
pe o fantă de lumină
adorându-Ți mângâierea,
mâinii Tale ce-i divină.
Pictograme, stinse-n valuri
țes secundele-n ferestre,
unduite-n idealuri
rătăcite-ntre rupestre.
În chemări, duse departe,
o nespusă rugăciune
vorba-mi dulce ar vrea să poarte
de-ar putea, doar al Tău nume.
Clipa-mi pârguie privirea,
și-mi botează roua-n flori
invocând, că nemurirea,
paradox e-n scăldători.
[...] Citește tot
poezie de Lusiana Drăgușin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăceri imaculate
Am înflorit ca o mireasmă a florilor de măr,
pe buze port cuibul înverzit de mugur,
contur fragil al unui rid de primăvară,
ai răsărit dinaintea mea ca un arc de curcubeu
și-acum îmi port zilele și nopțile de-a rândul
spre orizonturi liniștite și imaculate,
dar mi-am păstrat brațele rotunde
și-aduc din nou a îmbrățișare,
lumina ochilor tăi mușcă blând din irizări plăpânde,
iar privirea îmi înalță zborul
spre desăvârșirea neclintită a iubirii
și n-ai să poți să mă uiți vreodată -
asta îți citesc pe chip printre atâtea cuvinte nerostite
și respir iubire...
Vibrează clipa, vibrează noaptea,
crestează-mi buzele doar c-un sărut fierbinte
din adierea respirației tale
chiar dacă taci,
îți iubesc tăcerea care mi-a stins neliniștea din suflet!
poezie de Lusiana Drăgușin (22 februarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nepământeano!
Mă doare inima, mi-ai spus,
cunoști vreun leac ca să îmi treacă
s-alunge dincolo de-apus
să treacă de cărarea-mi seacă?
În care urlă lupii triști
că nu-mi mai ești, că nu exiști!
Mă doare sufletul, mi-ai spus,
să-l oblojești cumva, tu știi
că a căzut, atunci, răpus
sleit de-atâtea mărturii?
Pe care le-am făcut uitate,
crezând, că voi scăpa de toate!
Mă doare viața și mi-e greu,
nu recunosc, deși o știu,
plecarea ta o văd mereu
ca pe-un oracol în pustiu,
în care steaua unui Mag
m-a rânduit, să-mi fie drag...
[...] Citește tot
poezie de Lusiana Drăgușin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Lusiana Drăgușin despre suflet, adresa este: