* * *
Doamne, unde-ai să ne-așezi pe noi,
visătorii,
care-am băut din corola florii
de mătrăgună și-am trăit goi?
N-am avut altă-avuție
decât praful de pe tălpile noastre,
altă casă decât zările-albastre
din copilărie.....
Oamenii, ocolindu-ne-au zis:
cine sunt acești vânzători de vis...???
N-am avut liniște, n-am avut masă-așezată,
însă tu ne zâmbeai câteodată...
Te-arătai la sfârșitul câte unui cuvânt,
erai ca un fulger, ca o pală de vânt.
Și noi ne spuneam rugăciunile,
încrezători în toate minunile....
Doamne, dintre toți copiii tăi,
numai noi am fost ca paserile-n aceste văi...
[...] Citește tot
poezie clasică de Magda Isanos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu cum s-a făcut
Nu știu cum s-a făcut.
Tinerețea s-a dus, a trecut.
Arcul sprâncenelor mele s-a mai lăsat
Nu mai e mandru și încondeiat.
Ce s-au făcut zilele răsunatoare,
vara mea cu grâu și cicoare?
N-am să caut, n-am să-mi aduc aminte.
Toate erau mai frumoase-nainte.
Lumina egală
nu m-ademenește, nu mă-nșală.
Toate fructele spre care-am râvnit
s-au copt și-n vis din nou au înflorit.
Da. Nu știu cum s-a făcut.
Pământu-i mic și zările-au scăzut.
Nu se petrec minuni și nu cad stele,
ca-n nopțile copilăriei mele.
poezie clasică de Magda Isanos din Poezia ieșeană contemporană (1968)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Logodnă
Logodnicul vine-n amurg,
vesele pletele-i curg.
Puneți-mi rochii albastre, flori.
N-auziți pașii biruitori?
Unde-i inelul scump, dăruit?
Luna nu vrea să-l zărească.
O, ce poveste copilărească:
cum ne-am văzut, ne-am iubit.
poezie de Magda Isanos
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la copilărie, dar cu o relevanță mică.
Testament pentru fata mea
Să nu uitați, oameni,
că eu am secerat pentru voi
grâne, din toate hotarele.
Toate veștile mari
vouă întâi vi le-am spus,
cântând vi le-am spus
Toate veștile mari.
Steaguri și imnuri am împletit,
aici, printre coase și seceri,
numai steaguri și imnuri,
pentru zorile Binelui.
Eu mă cobor acum,
adânc, în verzile ierburi.
Copila mea, vino pe creștetul munților,
coroniță, cunună,
să te-ncredințez viitorului.
Să fii cu oamenii blândă și bună,
să nu uite ochii tăi mirați
că toți au fost odată frați,
[...] Citește tot
poezie clasică de Magda Isanos (1944)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jucăria
Dușman grozav e timpul, mi se pare
acuma ca și când te-aș fi visat,
cum poate mai visează câte-o floare
pământul, iarna, după ce-a-nghețat.
Iubirea noastră astfel a trecut,
ca dâra luminoasă-a unei stele,
și bezna-n urma ei s-a refăcut,
de-mi pare steaua fericirii mele,
că niciodată n-ar fi strălucit.
Și nu mai știu acuma dac-am stat
cu tine, dacă-n pieptul tău iubit
eu inima-ntr-o zi ți-am ascultat.
Cuvintele pe care le rosteai,
din depărtări de basm răsună parcă,
pentru că mierea tot acelui grai,
lângă urechea alteia le-ncearcă.
Din ce în ce mai șubred e sub pas
pământul amintirilor și-mi pare
că dintr-un vis frumos mi-au mai rămas
frânturi ciudate și strălucitoare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Magda Isanos
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept anul unu
Aștept anul unu.
Anul păcii între popoare.
Ale istoriei mari abatoare
Vor fi dărâmate.
Inima mea de pe-acum murmură: "Frate,
Iartă-mă pentru urile strămoșești
Și-n numele suferințelor omenești,
Dă-mi mâna".
Și eu am mușcat țărâna
Și-am plâns.
Cei scumpi erau morți și focul căminului stâns,
În patria incendiată.
Sângele lumina, auroră ciudată.
Zare după zare cădea,
Înainte și-n urma mea.
Treceam fruntarii, râuri și munți.
Și nimeni nu era mai mare ca marii
[...] Citește tot
poezie clasică de Magda Isanos din Cântarea munților (1945)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Magda Isanos despre copilărie, adresa este: