Magda Isanos despre visare

Jucăria

Duşman grozav e timpul, mi se pare
acuma ca şi când te-aş fi visat,
cum poate mai visează câte-o floare
pământul, iarna, după ce-a-ngheţat.
Iubirea noastră astfel a trecut,
ca dâra luminoasă-a unei stele,
şi bezna-n urma ei s-a refăcut,
de-mi pare steaua fericirii mele,
că niciodată n-ar fi strălucit.
Şi nu mai ştiu acuma dac-am stat
cu tine, dacă-n pieptul tău iubit
eu inima-ntr-o zi ţi-am ascultat.
Cuvintele pe care le rosteai,
din depărtări de basm răsună parcă,
pentru că mierea tot acelui grai,
lângă urechea alteia le-ncearcă.
Din ce în ce mai şubred e sub pas
pământul amintirilor şi-mi pare
că dintr-un vis frumos mi-au mai rămas
frânturi ciudate şi strălucitoare.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Magda Isanos
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă

Sarută-mi ochii grei de-atâta plâns,
Doar sărutarea ta ar fi în stare
Să stingă focul rău ce i-a cuprins,
Să-i umple de iubire şi de soare.

Sărută-mi gura, buzele-ncleştate
Ce vorba şi surâsul şi-au pierdut.
Îţi vor zâmbi din nou înseninate
Şi-ndrăgostite ca şi la-nceput.

Sărută-mi fruntea, gândurile rele
Şi toate îndoielile-or să moară,
În loc vor naşte visurile mele
De viaţă nouă şi de primăvară.

poezie celebră de Magda Isanos
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vă scuturaţi, florilor!

Nu vă scuturaţi, florilor,
ascultaţi-mă bine, surorilor.
Toamna-i departe;
departe-al clopotelor cântec, de moarte.

Să ne rugăm, numai lumina
atotputernică-n cer să ţină.
Alai oprit în mersul lui, grădina
să nu răspundă morţii când o să vină...

Să nu răspundem visului rău,
care vâsleşte deasupra noastră mereu...

poezie clasică de Magda Isanos
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Doamne, unde-ai să ne-aşezi pe noi,
visătorii,
care-am băut din corola florii
de mătrăgună şi-am trăit goi?
N-am avut altă-avuţie
decât praful de pe tălpile noastre,
altă casă decât zările-albastre
din copilărie.....

Oamenii, ocolindu-ne-au zis:
cine sunt aceşti vânzători de vis...???
N-am avut linişte, n-am avut masă-aşezată,
însă tu ne zâmbeai câteodată...
Te-arătai la sfârşitul câte unui cuvânt,
erai ca un fulger, ca o pală de vânt.
Şi noi ne spuneam rugăciunile,
încrezători în toate minunile....

Doamne, dintre toţi copiii tăi,
numai noi am fost ca paserile-n aceste văi...

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Magda Isanos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept anul unu

Aştept anul unu.
Anul păcii între popoare.
Ale istoriei mari abatoare
Vor fi dărâmate.

Inima mea de pe-acum murmură: "Frate,
Iartă-mă pentru urile strămoşeşti
Şi-n numele suferinţelor omeneşti,
Dă-mi mâna".

Şi eu am muşcat ţărâna
Şi-am plâns.
Cei scumpi erau morţi şi focul căminului stâns,
În patria incendiată.
Sângele lumina, auroră ciudată.
Zare după zare cădea,
Înainte şi-n urma mea.

Treceam fruntarii, râuri şi munţi.
Şi nimeni nu era mai mare ca marii

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Magda Isanos din Cântarea munţilor (1945)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!