Marea Britanie şi poezie

Sora lui Richard Parker

Sora lui Richard Parker, Doamne Isuse Hristoase,
E o Fiară printre oameni.

Sub aura compasiunii,
Ascunsă-n uniforma unei surori,
Ea ucide în patul lor soldaţii răniţi –
O hienă în infirmierie.
Vulpe la vânătoare, ea va urmări
Şi va transforma pe germanii fără apărare-n cadavre.

Iart-o, Doamne, Arată-Ţi Mila. E o Fiară,
Deşi nicio Fiară diavolească n-a fost vreodată atât de infamă.
În Iad e cunoscută cu numele de Jane:
Doamne, fă-o asemeni Îngerilor.

* *În octombrie, 1914, trupele germane ocupând Anvers-ul au capturat un soldat britanic şi au publicat o scrisoare primită de acesta de la sora lui. Încheierea acestei scrisori a fost folosită de propaganda de război germană pentru a insinua manipulator că infirmierele britanice ucideau prizonierii de război răniţi:"Aş fi vrut să fiu alături de tine. Mi-ar fi plăcut să fiu o infirmieră, aşa aş fi putut sigur ucide unul sau doi nemţi." Efectul emoţional a fost enorm.
Poezia lui Hauptmann, "Sora lui Richard Parker", fiind dovada literară a acestui fapt.

poezie de Gerhart Hauptmann - laureat al Premiului Nobel pen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casabianca

Băiatul stătea pe puntea-n flăcări mari, o mie;
Coechipierii-n viaţă fugiseră – nişte bieţi vătui;
Focul mistuia epava-n marea bătălie
Şi-şi revărsa lumina peste oamenii morţi din jurul lui.

Frumos şi strălucitor, niciun pas nu dădea-napoi,
Parcă era stăpânul pălălăii – enormă;
O fiinţă dintr-un sânge nobil de eroi,
O mândră, deşi copilărescă formă.

Flăcările creşteau tot mai înalte – el aştepta
Ca tatăl să-i permită să părăsească vasul;
Tatăl, care sub punte-atunci tocmai se sfârşea,
N-avea cum fiului să-i audă glasul.

Striga-n mijlocul incendiului: "Spune, tată, spune,
Nu-i aşa că mi-am îndeplinit datoria pe deplin?"
El nu ştia, dar căpitanul zăcea ars cărbune
Şi nu-i putea răspunde, el fiindu-i Styxului vecin.

[...] Citeşte tot

poezie de Felicia Hemans, 1793 -1835, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Nu mai am încredere în Aerul din comete, din mafii / constelate, nu mai am speranţă nici în aerul Căii Lactee, / nici în cohortele ei de preoţi, de sub ale morţii măşti / cu spăimos-dinţoasă respiraţie, nu mai pot crede / nici în puii de aur ai Cloştii Stelare, nu mai pot crede / nici în taurii ce – dezbinaţi, ori din adâncă prostie – / rarisim biruie leii costelivi, jigăriţi, dar în haită, / nu mă mai puteţi convinge nici de existenţa muzicii / de sfere din Lyră, nici de necesitatea imperiilor – / infernale găuri-negre ale planetei noastre, cea de toate / istoriile, dar mai am speranţa re-unirii Daciei mele, / dar mai am încredere-n faimoasa-i ştiinţă de a face / nemuritori, dar mai am convingerea că-naltul spirit / justiţiar-valah rămâne-n mine, în unchiul meu, / Maximin Thracul – cap al imperialei Dinastii Dracula – / şi-n vărul meu după mamă, Vlad Ţepeş, cu care se crede / că-i rudă şi contemporanul meu, prinţul Charles / de Marea Britanie...!» ‒ (XXX) Şi contemporanul meu, prinţul Charles... / 4 aprilie 2012
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 46 sq.).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer»
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescadorul de la Lowestoft

În Lowestoft a fost lansat la apă-un pescador,
Bagă bine la cap ce-ţi spun!
Construit pentru negoţul cu hering, de mare viitor,
Dar nava a dispărut hoinărind, hoinărind, hoinărind,
Dumnezeu ştie pe unde!

Guvernul i-a livrat cărbunele – făr-ai impune ruta –
Şi tunuri cu tragere rapidă la prova şi la pupa,
Lăsând-o să hoinărească-n voia ei, etc.

Căpitan era un tip de pe clipere1, plin de snagă şi curaj,
Care omora câte un om în fiece voiaj,
Obişnuit să hoinărească, etc.

Secundului – un paracliser din Ţara Galilor cu barbişon de ţap –
Îi plăcea să lupte-n frac şi cu joben pe cap,
Foarte credincios, deşi hoinărea, hoinărea, etc.

Mecanic era un tip de ani cincizeci şi opt2,
Întotdeauna gata să-şi accepte soarta, mort-copt,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa sexuală a dromaderului

Viaţa sexuală-a cămiloiului este ciudată,
Şi de multe ori sărmanul, vai, dă chix!
În momentele de-înflăcărare amoroasă
Se repede îndărătnic, berbeceşte, peste Sfinx.

Dar pasajul posterior al Sfinx-ului e-înfundat
Cu nisip adus de vântul din deşert. Din acest motiv
I-a crescut dromaderului în spate ditamai cocoaşa,
Iar Sfinxul afişează-acel zâmbet enigmatic şi parşiv.

NB. Cântec de cazarmă în Marea Britanie şi SUA. Prin prin anii 1960-1965
a fost foarte popular în Los Angeles. De asemenea, cam în aceeaşi perioadă,
era cântat de echipa de rugby a Universităţii Indiana.
Există voci care susţin că versurile i-ar aparţine lui Somerset Maugham.

poezie de Autor necunoscut-Anglia, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri despre paşaportul sovietic

Birocratismul! De beregăţi
l-aş rupe, ca lupul – şi basta.
Şi dau la toţi dracii, şi-arunc în bucăţi
tot ce-i hârţoagă. Dar asta...
Prin compartimente, din cupeu în cupeu,
amabilul vameş apare-n tot locul.
Se dau paşapoartele. Îl dau şi pe-al meu
cu scoarţe ca focul.
Se uită la unele-atent, ca eretele.
Se uită la altele-n treacăt, mecanic.
Pătruns de respect, ia carnetele
cu leul britanic...
Mâncându-l din ochi, se-nconvoaie cu totul
la unchiul de peste ocean
şi, ca pe-un bacşiş, a luat paşaportul
american.
Mirat, ca o capră privind un afiş,
la cel polonez se uită cruciş,
cu toată-ncordarea tâmpeniei sale,
şi parcă întreabă: "De unde venişi

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Vladimir Maiakovski (1929), traducere de Cicerone Teodorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei corăbii

Am văzut trei nave, trei corăbii
Călărind pe mare,
Valurile tremurau, peştii se-ascundeau,
Vântul gemea-ntristat,
Pe punţi şi-n cală
Domnea blestemul, scânceau dureri amare.

Am văzut trei nave, trei corăbii
Ancorate lângă ţărm, pe mare,
Vântul nu mai voia să le bată-n vele,
Cerul plângea cu lacrimi de sânge,
Pe chei erau stăpâne durerea şi suspinul,
Iar ei, din alte ţări, veneau la vânătoare.

Am văzut trei nave, trei corăbii
Apropiindu-se dinspre mare –
Şi copacii jeleau, şi păsările se-îndepărtau,
Şi pământul scrâşnea îngrozit,
La prova pândeau lăcomia şi păcatul,
Şi-am văzut istoria cum moare.

[...] Citeşte tot

poezie de Valerie Bloom, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omagiu oraşelor portuare (Salute To Sailor Town)

Străduţele oraşului portuar
Nu-s drepte şi n-au pavajul cel mai fain,
Cu pistruii lor de funigine,-s răspândite
Pe lângă Mersey, Tamisa şi pe lângă Tyne,
Pe lângă Humber şi Marea Severn,
De la Hull până la Strâmtoarea Solent;
Străduţele oraşului portuar,
Străzile ponosite-ale oraşului portuar
Care nu cunosc luxul şi nici orgoliul indolent.

Străduţele oraşului portuar
Azi îşi jelesc morţii de care la puţini le pasă,
Cei care şi-au pierdut viaţa pe mările de foc
Pentru a aduce hrană celor de acasă;
Nicio zi nu se va mai aduna la povestea
Celor care nu se vor mai întoarce-n mohorâta
Lor căsuţă din oraşul portuar,
Pe străzile cenuşii ale oraşului portuar,
Care suferă şi care-îndură-atâta.

[...] Citeşte tot

poezie de Cicely Fox Smith, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă pentru Bere

I

În timp ce unii preferă largi câmpuri epice,
Iar alţii, dimpotrivă, tonalităţi şi ritmuri lirice
După cum pofta sau capriciul lor o cere,
O, voi, cei aflaţi sub semnul sacru, Nouă,*
Oferiţi-mi forma potrivită, mă-nchin vouă –
Vreau să cânt cum se cuvine catifelata Bere.

II

Unii fac rime despre cidru, o cunună;
Iar Cidrul chiar este-o băutură bună,
Când n-ai acces la alte spirtoase după vrere;
Dar Vinul, decât Cidrul mai gustos, mai bun,
Vinul însuşi (ar recunoaşte asta şi-un nebun)
Îşi pleacă fruntea în faţa unui ţap de Bere.

III

[...] Citeşte tot

poezie de John Gay, 1685-1732, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai atât cât bate puşca voastră

Chiar credeţi că voi, de mii de ani
sclavii sărăciei, bogăţiei
şi mândriei de necuprins,
puteţi sfărâma spiritul născut
liber pe-acest pământ
nou şi întins?

Când veţi fi alungat ultimii fermieri
şi, pentru scurt timp,
va conteni a războiului năpastă
veţi stăpâni pământul –
da, veţi stăpâni pământul –
dar atât pământ cât bate puşca voastră.

Până când aurul vostru va fi netezit
toate lanţurile de munţi
unde oamenii răniţi se pot ascunde,
până când aurul vostru va lumina
în nopţi fără lună câmpiile
pe care călăresc rebelii înspre oriunde;

[...] Citeşte tot

poezie de Henry Lawson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe şesurile Flandrei

Vara, în Flandra, maci roşii precum focul
Printre mii de cruci obrazul îşi întorcu-l,
Veghindu-ne somnul greu, de plumb, sub glie;
Deşi pe cer vesel cântă-o ciocârlie,
Sub bombe n-o auzim, n-avem norocul.

Suntem cei Morţi. Mai ieri, nu sosise-încă sorocul.
Vedeam soarele-n zori, înflorind ca siminocul;
Iubeam, eram iubiţi – azi în lut ne-am găsit locul
Pe şesurile Flandrei.

Preia tu lupta noastră, dar nu şi nenorocul:
Căzând, spre tine noi aruncăm zălogul
Luminii, torţa-i la tine-acum, păstrează-o vie.
Rămâi sub jurământ cu noi, altfel în vecie
Nu vom avea somn – cât maci ne-or scrie epilogul
Pe şesurile Flandrei.

[...] Citeşte tot

poezie de John McCrae, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!