Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Maria Ciobotariu despre zâmbet

Maria Ciobotariu

Furtuna dorului

Alung regretele
în diminețile
când plouă cu lumină.
Prizonieră a timpului
răsfoiesc petalele zilelor
uneori cu o lacrimă
din furtuna dorului
iar soarele își lasă
urma razelor fierbinți
cuprind zâmbetul tău
cu gust de arome
din sâmburii
pământului
în contururi
din bobul credinței.
Simt o minune ce se naște
în depărtare
din zborul pescărușului
ne regăsim obosiți
de căutări...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Clipa fericirii

Mă plimb pe plaja pustie
calc pe fire de nisip
și ascult ecoul primului val
mă întreb fără să vreau
de ce umbra ta
a rămas în amintire...
sub strălucirea unei lacrimi pe obraz
nu înțeleg ce s-a întâmplat
în acel rărărit de soare
când cerul săruta pământul
și aburi albi se ridicau din mare
întoarce-te,
când se apropie amurgul
să te așez în palma visurilor
ca o lumină în dansuri diafane
să recompunem împreună
zâmbetul stelelor de mare.

poezie de (4 martie 2017)
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Mi-e dor

Clipa cu tine
aducătoare de ploi
acoperă timpul
cu roua fericirii
aripă de vânt și cântec
născută din iubire
miraj al existenței
făclie - aprinsă
păstrată-n dorința
din zâmbet și lacrimă
muguri de lumină-n
orice anotimp
vocea ta vibrează
în ochii nopții tărzii
fiorul albastru
din raza dimineții
sărut topit în cuvinte
pe foaia alba
a începutului de vers.
Mi-e dor de mâinile tale

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Prizonierii dorului

Fiecare fulg
țese o poveste
sub privirile lunii
cerul suspină când stelele cad
peste vorbe-nghețate
pierdute speranțe,
ucise de ger
ascunse sub pași
răsună țipătul
șoimului din munte
ca un ecou
de clopot unic
zâmbesc, dar dorul
de tine
îmi tremură-n glas
o rază blândă-n
palma mea
îmi dă aripi să zbor
peste noapte.
Suntem prizonieri

[...] Citește tot

poezie de (15 ianuarie 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Maria Ciobotariu

Despărțiri...

Mi-ai lăsat un vis
la margine de cer
cu el să acopăr clipele triste
în nopțile reci și pustii
viața-mi măsori
mereu cu despărțiri
iar timpul tău,
e un deșert...
pe care trec cămile galopând
am obosit să mai aștept
să faci cununi de lăcrămioare
sub lumina ce se scurge de zenit
pe cărarea,
unde pașii-mi trec
firul de iarbă se înalță-n valuri
iar pomii încărcați de floare
zâmbesc sub ploaia
duce-amăruie.

poezie de
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Trecem desculți...

Când se desparte
lumina de umbră
unduiri confuze
în pași de dans
un joc amețitor de cuvinte
ascunde un zâmbet
în raza dimineții
se desprinde parfumul
florilor în vânt
dintr-un cântec
venit de departe
în oglinda lumii
privim răsăritul
și norii pictează
colțul de cer
suntem o candelă aprinsă
în acorduri de viață
trecem desculți
prin primăveri fară număr...
în suflet simțim cum stelele ard

[...] Citește tot

poezie de (5 iulie 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Maria Ciobotariu

Clipa fericirii

Mă plimb pe plaja pustie
calc pe fire de nisip
și ascult ecoul primului val
mă întreb fără să vreau
de ce umbra ta
a rămas în amintire...
sub strălucirea unei lacrimi pe obraz
nu înțeleg ce s-a întâmplat
în acel răsărit de soare
când cerul săruta pământul
și aburi albi se ridicau din mare
întoarce-te,
când se apropie amurgul
să te așez în palma visurilor
ca o lumină în dansuri diafane
să recompunem împreună
zâmbetul stelelor de mare.

poezie de (10 iunie 2017)
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

La margine de sat

Mă înconoară ploaia și furtuna rece
Simt în mine dorul ce nicicând nu trece
E ascuns în suflet mă încearcă iară
În aer plutește parfum de primăvară.

Privesc printre stropi mari, în zare
Curg imagini din bătrâne felinare
Încerc să mă ascund de furtună
La margine de sat, în casa străbună.

Razele lunii coboară prin lanul de grâu
Visez iar la tine cum mă aperi de rău,
Prin lumina aprinsă din sufletul meu
De trei zile plouă și udă pământul

Sub divina credință, cresc recolte noi
La geam se arată un zâmbet de soare
Se face dimineață în cântec de alint
Câmpul plin de flori se unduiește-n vânt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Întrebări și răspunsuri

Caută-mi un loc între mine și tine
unde cârduri de rândunici
se întorc acasă
și flori albe cresc peste tristeți
la capătul timpului
în valurile dimineții
un gând adânc se așează
pe stropii de rouă
luminând marea neliniște
mă-ntreb cum te-ai simți
dacă într-o zi frigul de afară
se va încălzi în cuvinte
și din umbră va zâmbi primăvara...
mi-ai spune că zborul încântă privirea
și pământul este pradisul
din care nu poți să pleci,
atunci aș păstra fumusețea clipelor
din zilele senine
și culoarea macilor de câmp.

poezie de (11 aprilie 2017)
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Trandafirul uitării

Când umbra se revarsă în ape
cuprinde apusuri
și urmele pașilor adânci
nisipuri albe rămân
după valuri
ștergând visul iubirii de ieri
marea absoarbe șiraguri
de lacrimi din clipele despărțirii
se simte răceala
gustului de sare din ochii tăi
suntem turnuri vii
înălțate spre cer
din ape limpezi
ducem pe frunte
coroana vieții
cu zâmbet inocent de copil
am învățat să fiu focul din apă
să respir odiseea răsăritului
din simfonia brizei
a rămas pe plajă...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Maria Ciobotariu

Poemul frunzei

Mai lasă-mă o clipă
să te mângâi
frunză căzută pe cărare
frumusețea ta,
o port cu mine
din timpul pomului în floare
simt emoția nestăvilită
alin durerea
cu o rugă fierbinte
ce urcă în zboruri neștiute
vei renaște-n primăvară
în muguri de speranțe
și flori de giuvaer
m-ai dezbrăcat de verdele privirii
când focul iubirii ardea
apoi te-ai transformat
în galben zâmbitor
vântul oftează
în lunga dezmierdare
sub muzica suavă

[...] Citește tot

poezie de (8 octombrie 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Textele de mai jos conțin referiri la zâmbet, dar cu o relevanță mică.

Maria Ciobotariu

Străină umbră

Orizontul își pierde din contur
printre culori de curcubeu
în ploaia visătoare
acolo-n depărtări,
umbră străină, te-ai ascuns
pe cărări albe
într-un feeric decor
mă-nfioară gândul
că-mi ești pereche...
culeg un colț de soare
din cerul toamnei
la hotarul de argint
stropi mari
cad peste clipa
îmbrăcată-n vis
se contopește cu veșnicia
pe care o respiră
în zâmbetul tău,
văd anii mei cum trec
în grabă.

[...] Citește tot

poezie de (31 octombrie 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Maria Ciobotariu

Dorul credinței

În palma mea se află clipa
cu arome de primăvară
și culoarea ochilor tăi
descântați cu iarba fiarelor
în vraja nopții
luna își ascunde privirea
sub veșmântul de stele
privirile ard ca o torță
în valul tăcerii.
Zâmbetul se desface în două
și se prelinge
în apa izvorului îndrăgostit
se deschid cărări ce urcă
printre brazi
la a călugărului stâncă
unde floarea de colț suspină
sub mângâierea licuriciului
iar clopotul își spune rugăciunea
în turnul de veghe al schitului.
În aer plutește sărbătoarea

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Regăsire

E timpul întâlnirii,
între zi și noapte
între trecut și prezent
între lacrimă și zâmbet
misterioasă alegere,
au trecut secole de așteptări
călător mi-e gândul
vibrează ca un ecou
prin câmpiile însorite de emoții
într-un colț de rai
simt mângâierea vântului
sub teii înfloriți
cu aroma primăverii din nestinsa iubire
te-am regăsit printre lumini de sentimente,
rătăcind prin amintiri
privesc răsăritul dincolo de nori
urmez calea destinului.

poezie de (2017)
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Nerostitul cuvânt

Mereu ne atrage nerostitul cuvânt
căutăm prin chemarea glasului
în picurii argintii ai ploii
în dansul răscolitor al vântului
îmbrățișând zorii zilei
alb cuvânt din freamăt de destin
sunt clipe când,
neprevăzutul descoperă lumi
să însenineze chipul în miezul nopții,
sub tăcerea amintirilor
cu palmele pline de stele
mângâi conturul privirii
niciodată nu găsesc cuvintele potrivite
întâmplarea e numele tău
opresc căutările
în umbra iernii reci
așez literele în toate limbile
să înțeleg neînțelesul
timpul se scurge lin
un curcubeu închis

[...] Citește tot

poezie de (17 martie 2020)
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

O singură întâmplare

Rătăcesc uneori
prin labirintul amintirilor
zăresc cărări neumblate
acoperite de flori,
ecoul chemării
peste firele timpului...
mă înconjoară
aripi nevăzute
din zborul fluturilor de mătase
ochii îmi zâmbesc
la întâlnirea soarelui
parfumul teiului înflorit
se revarsă în apa de izvor
cuvintele au rămas
umbre mereu tinere
păstrate în memoria
singurătății
mă simt îndrăgostită
sub cel mai înalt cer
o singură-ntâmplare

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

O singură întâmplare

Rătăcesc uneori
prin labirintul amintirilor
zăresc cărări neumblate
acoperite de flori,
ecoul chemării
peste firele timpului...
mă înconjoară
aripi nevăzute
din zborul fluturilor de mătase
ochii îmi zâmbesc
la întâlnirea soarelui
parfumul teiului înflorit
se revarsă în apa de izvor
cuvintele au rămas
umbre mereu tinere
păstrate în memoria
singurătății
mă simt îndrăgostită
sub cel mai înalt cer
o singură-ntâmplare

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Zile de primăvară

Petale de flori
aduse de vânt
se așează în păr
un ciripit de pescăruși
se aude-n zare
sub raze multicolore
îmbracă în emoții
zilele de primăvară
măsor fericirea-n scurte priviri
te strig în tăcere,
te chem în amurg,
simt raze de soare arzând
într-un cerc închis
suntem rătăciți între cer și pământ
navigând pe ale timpului valuri
mărețe unde întunecate de umbre
căutând un refugiu
pășesc pe țărmul
unde se revarsă zorii,
dăruiesc un zâmbet

[...] Citește tot

poezie de (3 aprilie 2017)
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Prietenia noastră

Cu ochi de lumină
trecem prin furtuni
ascundem durerea
într-un zâmbet
și lăcrimăm apoi
la margine de lumi.
Mai arde dorul
în ceas de taină
în vraja nopții
se risipește.
Suntem trecători
pe drumul vieții,
prietenia ne unește.
Scriem versuri
în clipe efemere.
Cuprindem gânduri
cu energii divine,
și înălțăm cântări
spre orizonturi,
așteptând senina

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Dor și neliniște

Să nu mă-ntrebi,
de ce tresar
când zorile bat în geam
la casa părintescă
de la țară
și ninge iar, petale de cireș
sunt trăiri ce viață au prins
când lacrima din ochi coboară
pe flori nemuritoare și iubiri
fâșii de valuri multicolore
în suflet îmi pătrund
împrăștiind,
mireasma trandafirilor
adun din zile și nopți
în cupa timpului
zâmbetul copiilor....
dor și neliniște.

poezie de
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Maria Ciobotariu despre zâmbet, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info