Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Maria Postu despre timp

Împărțeam amândoi aceeași insomnie molipsitoare
prizionierii aceluiași veac de singurătate...

în Întâlnire cu Altamira (1999)
Adăugat de grizantemaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Arca lui Breban" de Maria Postu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.65- 10.99 lei.

Sentimentul dureros al timpului

Pentru că nu-mi pot aminti întotdeauna unde mi-am așezat amintirile despre prima dragoste
umbra firului de păianjen mă derutează
încurc, da încurc amiezile în care am înălțat primul zmeu
cu acelea în care m-ai sărutat prima dată
și deodată păianjenul se mișcă spre o pradă veștedă
se suprapune peste toate soneria din trecut anunțând sfârșitul sau începutul a ceva
într-un timp ce părea fără sfârșit
ca o cutie de bomboane consumate ziua reînnoite noaptea
în absența mea
de o prezență invizibilă și generoasă
gustul unic al fiecărei bomboane se dizolvă in amintire
Împreună cu acea iubire pe care nu o pot reproduce oricâte energizante și vitamine
aș consuma
așa cum nu pot reconstitui gustul primului sărut când am desfăcut cutia așezată
de o mână invizibilă în fața mea și am savurat cu lăcomie și inconștiență

prima bomboană otrăvită...

poezie de (noiembrie 2014)
Adăugat de grizantemaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.

* * *

Zilnic îmi iau doza de moarte, din ce în ce mai mare,
sfidând sfaturile medicilor îngrijorați de urmări,
moartea în somn, în iubire, pe stradă, în bibliotecă,
pretutindeni mă las ucisă fără blândețe și milă,
îmi stârnesc moartea să nu uite de mine, dar nu de tot,
și să vină apoi dintr-o dată, în toiul vieții, al unei bucurii
ca un concert aniversar pentru care exersam de o viață
întreagă, o las să creadă că e un oaspete drag la mine în
viață, netemându-mă de darurile ei, o las să creadă
că îi voi da cândva cea mai mare vamă, oferindu-i
cu generozitate prefăcută, o viață șifonată, neîncăpând
în gemantanul morții...

poezie de din Întâlnire cu Altamira (1999)
Adăugat de grizantemaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O cameră în afara timpului

O cameră atât de goală decupată parcă
din atmosfera unei planete nelocuite
ce șansă,
să fim noi primii ei locuitori
respirând un aer nerespirat de nimeni înaintea noastră,
suntem primii,
suntem Adam și Eva, suntem Columb și Amerigo Vespucci
prinzându-se veseli de mână
într-un dans inventat de noi pe o muzică astrală,
aici într-o cameră izolată în afara timpului
în care avem șansa să reinventăm lumea,
după propriile noastre legi neplagiind
pe nimeni din istoria pământului
dar acceptând cu generozitate să fim plagiați
de-un Shakespeare de mâine, de-un Dumnezeu
cu chipul din mii de pixeli,
noi retrași în această cameră în afara timpului
ca pe o insulă plutitoare
în căutarea unei mări care să găzduiască o iubire atât de mare
pentru care încă nu există un termen de comparație,

[...] Citește tot

poezie de din revista "Pro Saeculum" (2014)
Adăugat de grizantemaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Infern

E sâmbătă seara la căminul zece și în oraș
de geam atârnă un cearceaf pe care stela va coborî la noapte
la capătul scării e un păianjen uriaș de care nu putem trece
dar stela știe să înșele vigilența păianjenului
sâmbăta e cea mai periculoasă seară a săptămânii
dacă vrei să pleci acasă ai nevoie de bilet de voie
dacă vrei să ieși în oraș un bilet de voie nu e suficient
trebuie să-ți cumperi o învoire treaba ta cu ce și de la cine
eu stau în pat înconjurată de un gard invizibil de care se lovesc cuvintele celorlalte
și nu putem pune la cale un plan de evadare
de fapt lor le e frică și visează că nu le mai este frică
se mulțumesc să traverseze holul de la un capăt la altul
și să fumeze snagov ori bt in cel mai bun caz
uneori primesc semne pe pervaz se așază un porumbel voiajor și eu mă apropii
de el îi desfac inelul și citesc mesajul
fetelor ar trebui să plec
mă întorc înapoi în pat și mă fac mică-mică până încap
într-o pagină albă care ca într-o magie se umple apoi de cuvinte

poezie de (15 ianuarie 2016)
Adăugat de grizantemaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Maria Postu despre timp, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Blog: Aforisme

Mai multe în Blog »

Forum: Citate

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook