Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Maria-Magdalena Stan despre suflet

Mă afund în letargie

Ruginit, smalțul durerii se depune-nsângerat
Picurii umple firide dintr-un gând împovărat
Plânge sufletul în mine, spasmele îmi dau fiori,
Inimioara mea, săraca, e palidă-n obrăjori.

Ascunsă în fum de neguri pe plaiuri încrâncenate
Scormonesc pulberea sorții cu degete răsfirate
Afundată-n letargie la subsolul omenirii
Însăilez vise de-o viață pe drapelul nemuririi.

Sub covor de frunze moarte zace-un suflet ostenit
Brazde-adânci de cicatrice chipul i-a schimonosit
Stratul rece de țărână-l împresoară mișelește
Zămislind întunecimea ce treptat se adâncește.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nebuni fără păcate pe drumuri diferite
Cândva în armonie cu-ntregul Univers
Azi umbre ponosite cu suflete spoite
Trofee pe altarul destinului pervers.

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Împreună pe cărarea sorții

Când inima-mi tânjea după iubire
Și credeam că norocul m-a părăsit,
Ai apărut în viața mea ca o sclipire
Menită să-mi tresalte sufletul ponosit.

Destinul ne-a purtat în aceeași luntre
Pe apele limpezi legănându-ne ușor,
Din inima gliei către a piscului frunte
Scăldați în al dragostei foc mistuitor.

Tainele lumii le căram în desăgile grele
Sub povara lor trupul ni se încovoia,
Dar nu am renunțat nicicând la ele
Căci farmecul lor din plin ne fericea.

Și-am străbătut ani buni cărarea sorții
Mângâiați de soare sau bătuți de vânt,
Iubindu-ne cu patos și la anii bătrâneții
Îngemănați în suflet, în cuget și-n cuvânt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne-ai băgat pădurile în sicrie, străine

Cine-ar putea durerea frunzei s-aline
Când casa i-a fost secerată de topor?
Ne-ai secat sevele pământului, străine,
Ne-ai transformat pădurea în ogor.

Din ce în ce mai puține triluri măiastre
Mai răsună în inima codrului îndurerat,
Ne-ai alungat cântăreții spre zări albastre
Cu dulci amintiri sub aripi au plecat.

Străine, plânge amarnic sufletul în mine
Căci multele generațiile ce vor urma
Vor zări trunchiuri ciuntite pe coline
De verdele lor crud nu se vor bucura.

Ne-ai băgat făr' de milă pădurile în sicrie
Făcute din lemnul propriilor lor copii
I-ai forțat să plătească crunta simbrie
Siluindu-le sufletele să bântuie pe câmpii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suflet rănit...

O insulă pustie
E sufletul meu,
Te invit să te plimbi
Atunci când dai de greu.

Urcă-te în luntre
Pe valuri navighează,
Și vezi ce ascunde
Liniștea ce m-apasă.

O liniște profundă
Și prea pătrunzătoare,
Întunericul te-afundă
Nu e loc pentru soare.

Te pierzi în umbra nopții
Și în a ei răcoare,
Pe cărările sorții
Nu găsești alinare.

[...] Citește tot

poezie de din Nu-mi frângeți aripile de copil!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Grota suferinței

Mârșavă dezamăgire,
cum mă acaparezi în mrejele tale
pășind vicleană pe clapele sufletului meu
înrobit de amintiri.
Mă împuști cu fulgerele ochilor tăi,
irișii gloanțe sfârtecând oazele mele de lumină,
lăsându-mă să orbecăi
pe meleaguri de dor și de jale.
Vocea suferinței îmi urlă
până în străfundul inimii
împroșcându-i cu venin vitraliile purpurii.
Of, iubite,
cum îmbălsămezi sentimentele
și le conduci pe ultimul drum
cu o grimasă morbidă.
Ghilotina vorbelor tale
îmi sfarmă orizontul speranței
cu încrâncenare.
Nebun din dragoste,
ascunzi în faldurile vremii și ale vremurilor

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la suflet, dar cu o relevanță mică.

Nu ceda, femeie, nu ceda!

Pe acordurile unei doine de jale,
arcușul viorii sfârtecă nemilos carnea femeii,
pâna la os.
Sângele năvălește din abundență umplând cădelnița,
lichidul incandescent amestecându-se cu aghiazma sfântă
devenind astfel o licoare nobilă
izvorâtă dintr-un trup sărac, prea sărac...
Picurii rubinii cad într-un ritm cadențat
pe cearceaful alb imaculat al sufletului
ce-și așteaptă cuminte și tăcut sentința.
Doina se înalță în rotocoale
până în înaltul cerului,
vârtejuri de note ce dănțuie haotic
iau cu ele tot ce întâlnesc în cale:
doruri, sentimente confuze,
amintiri grizonate pe la frunte,
visuri îmbătate cu iluzii deșarte...
Și arcușul se zbate spasmatic în sus și-n jos
fără a ține cont de urletul de durere
al cărnii fumegânde

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubiți-vă părinții!

Iubiți-vă părinții cu ardoare
Căci v-au dat viață pe pământ,
V-au zămislit dintr-o iubire care
I-a unit în tainicul legământ.

Iubiți-vă părinții cu intensitate
Ei sunt icoane ale sufletelor voastre,
V-au îndrumat pașii cu demnitate
Și v-au croit de mici aripi măiastre.

Iubiți-vă părinții cu candoare
Ei v-au pus mereu pe primul loc,
V-au plămădit cununi strălucitoare
Purtătoare de belșug și de noroc.

Iubiți-vă părinții cu recunoștință
Inima lor bate-n al vostru piept,
S-au sacrificat cu sfântă credință
Să vă protejeze de tot ce-i nedrept.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am obosit...

Îmi puneți piedici, inventați povești,
Crezând că am să mă opresc,
Am steaua mea, vă spun pentru a ști
Și-n viață am să izbutesc.

Nu vă cer să mă apreciați, nu-mi pasă
De fițele și figurile voastre de aristocrați,
De părerea voastră mediocră și răutăcioasă,
Din partea mea, rămâneți aceiași încuiați.

Terminați cu critica, cu răutatea și prostia,
Cu acuzele, indolența, inferioritatea și ipocrizia,
Am obosit să v-ascult cum urlați din noroi,
Am obosit să mă uit în jos când vorbesc cu voi.

Fac tot ce îmi tresaltă sufletul de bucurie,
Lupt să îi fac pe semenii mei fericiți,
Știți cum arată zâmbetul unui copil trăit în sărăcie?
N-aveți de unde, căci sunteți prea zgârciți.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Taci și ascultă...

Taci și ascultă marea
Nu-i tulbura chemarea,
Multe iubiri nebănuite
Adâncurile-i le-nghite.

Taci și ascultă vântul
Urletu-ți freamătă gândul,
Prin plete-ți flutură cu nesaț
Te cuprinde cu-al său braț.

Taci și ascultă ploaia
Ce-ți biciuiește odaia
Sufletului ostenit de dor
Pe meleagul sorții călător.

Taci și ascultă pământul
Din care ne facem veșmântul
Când drumeția se va termina
Și spre alte lumi vom naviga.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bate toaca a suferință

Urlă zorii dimineții
La geamul sufletului,
Luminează odaia sorții
Raza blândă-a soarelui.

Sunt vâslaș pe ape tulburi
Mintea s-a-nnegrit de dor,
Se lovesc sălbatic vulturi
De pereți cu iz de-amor.

Bate toaca a suferință
Lovituri grele eu simt,
Nu au pic de-ngăduință
Când pe picioare mă sting.

Pe colina amintirii
Zace o spânzurătoare,
Și atârn urma iubirii
În a lațului strânsoare.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

M-a-nfășat măicuța...

M-a-nfășat măicuța în pânze pictate
De pictori cu har pentru-a putea fura
Din talentul lor și să-mi fac cazemate
Cu tablouri menite sufletele a vibra.

M-a-nfășat măicuța în pagini de carte
Din slove să plămădesc dulcele aluat,
Să culeg rodul vieții împlinite sau deșarte
Din copacul înțelepciunii de toți lăudat.

M-a-nfășat măicuța în straiele omeniei
Să învăț să-l respect pe semenele meu,
Viața să i-o fericesc cu darul bucuriei
Pe acorduri de liră ale profetului Orfeu.

Te-nfăș, măicuță, căci este rândul meu,
În haine regești și-n tainic cuvânt sfânt,
În toată iubirea ce mi-a dat-o Dumnezeu
Căci meriți tot ce-i mai bun pe pământ.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce țară mândră și frumoasă ești

Tânără chipeșă cu părul bălai
Luminată de lună și de-al ei alai,
Alunec-o stea și-n plete ți se-agață
Dându-ți putere și poftă de viață.

Ce țară mândră și frumoasă ești
Cu rochia verde smarald te fălești,
Din aortă spre vene petrolul îți pulsează
Lanul de grâu la picioare ți se-așează.

Greutățile ce umerii ți-au apăsat te-au copleșit
Ți-au turnat putregai pe dantela sufletului ostenit,
Dar ai avut curajul să continui, nu ai renunțat,
Pe dușmani în firida timpului i-ai întemnițat.

Îți sângerează amintirile cu petale mici de maci
Dar te ridici biruitoare pe-ai destinului araci,
Pe prispa sufletului zace mormânt lângă mormânt
Strămoșii te urmăresc cum aperi pământul sfânt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce țară mândră și frumoasă ești

Tânără chipeșă cu părul bălai
Luminată de lună și de-al ei alai,
Alunec-o stea și-n plete ți se-agață
Dându-ți putere și poftă de viață.

Ce țară mândră și frumoasă ești
Cu rochia verde de smarald te fălești,
Din aortă spre vene petrolul îți pulsează
Lanul de grâu la picioare ți se-așează.

Greutățile ce umerii ți-au apăsat te-au copleșit
Ți-au turnat putregai pe dantela sufletului ostenit,
Dar ai avut curajul să continui, nu ai renunțat,
Pe dușmani în firida timpului i-ai întemnițat.

Îți sângerează amintirile cu petale mici de maci
Dar te ridici biruitoare pe-ai destinului araci,
Pe prispa sufletului zace mormânt lângă mormânt
Strămoșii te urmăresc cum aperi pământul sfânt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îți sângerează amintirile...

Tânără chipeșă cu părul bălai
Luminată de lună și de-al ei alai,
Alunec-o stea și-n plete ți se-agață
Încercând să-ți topească inima de gheață.

Ce țară mândră și frumoasă ai fost cândva
Rochia de-un verde crud soarele-ți încălzea,
Din aortă spre vene petrolul îți pulsa
Lanul de grâu la picioare ți se-ntindea.

Greutățile ce umerii-ți apasă te-au vitregit
Ți-au turnat putregai pe dantela sufletului ostenit,
Plângi când copiii îți pleacă definitiv de-acasă
Căci nu mai au merinde să-și pună pe masă.

Îți sângerează amintirile cu petale mici de maci
Nu mai ai puterea să faci ce-ar trebui să faci,
Pe prispa sufletului zace mormânt lângă mormânt
Se zvârcolesc strămoșii scormonind pământul sfânt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La mulți ani, bunicule!

Bunicule, în salba vieții
Ai mai prins un trandafir
Și la vârsta bătrâneții
Împarți miere din potir.

Ești om bun, cu judecată,
Drept ai fost de când te știu
Deși inima-ți ferecată
Sângerează-n ritm zglobiu.

Ai crescut patru fecioare
Cu trudă le-ai educat
Pe-ale vieții ulicioare
Pașii lor le-ai îndrumat.

Ai crezut c-ai rămas singur
Când cuibul l-au părăsit
Dar te-mbogățeai c-un mugur
Când nepoți ți-au oferit.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În sfârșit, am înțeles...

Am înțeles, în sfârșit, de ce mămica
Nu mă lua la mormânt la bunica,
Imaginea ce astăzi să o văd mi-a fost dat
M-a-ntristat profund și sufletul mi l-a marcat.

Măicuța mea își plângea mama cu lacrimi amare
Mângâia poza bunicii și se uita la ea ca la soare,
Strângea cu brațele-i firave o cruce din piatră rece
Ridicând câte-o rugă pentru cea care nu trebuia să plece.

Degetele-i intrau în țărână smulgând buruianul uscat
Și-apoi cu flori multicolore mormântul l-a împrospătat,
Fumul candelelor în rotocoale se înalța spre cer
În liniștea apăsătoare a acelui loc trist și auster.

Doamne, nu vreau ca pruncii mei să-și cunoască bunica din poze sau din povești
Îmi doresc ca mulți ani de acum înainte de prezența mamei să mă fericești,
Te rog, Dumnezeule Mare, ține-o pe măicuța mea frumoasă și dragă sănătoasă
Nu vreau să sărut o cruce, ci pe cea mai iubită persoană când ajung acasă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îți doresc...

Aceeași mâna care mi-a sădit sămânța de iubire
În sufletul meu liniștit, inocent și copilăresc,
Mi-a rupt inima-n două fără lecuire
Lăsându-mă cu privirea-n zare să încremenesc.

Aceeași voce suavă ce îmi șoptea cuvinte de iubire
Ce străpungea direct fiecare nerv al creierului meu,
M-a biciuit cu vorbe grele fără regret și fără șovăire
Ce-mi urlă în urechi precum răgnetul unui leu.

Aceleași brațe vânjoase ce mă țineau strâns la pieptul său
În prăpastie m-au împins într-un zbor incomplet,
Mi-au pus ștreangul de gât cu dibacia unui călău
Lăsându-mă să mă zbat într-un ultim spasm discret.

Același om ce-mi jura iubire viața toată și dincolo de ea
M-a părăsit și a plecat grăbit la o jună mai voluptoasă,
Convins că va avea soarta tumultoasă ce și-o dorea
În locul unei povești de viață prea copilăroasă.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suflet trist de pianistă

Când doru-amar îți arde licărul din privire
Cenușa-i se depune pe sufletu-ți ostenit,
În fața omenirii joci falsul rol fără șovăire
Dar în fața sorții ești un proscris prigonit.

Din ochii triști, apatici, văpaia-ncet se stinge,
Lacrimile se prăvălesc pe pianul îndoliat,
Farmecul chipului se ofilește și se prelinge
Pe clapele albe-negre ale singurului tău aliat.

Aliat la deșertăciune, la suferință și la trădare,
Notele-i se-ngemănează în simfonii de-sfârșit,
Degetele-ți mângâie clapele reci oferind alinare
Zbuciumului lăuntric de-acorduri de jale răvășit.

Putregaiul se-așterne pe dantela ochiului îndurerat,
Pe lespedea minții se zbate chipul tău înmărmurit,
E ultima melodie dedicată creștinului ce mi-a furat
Bruma de speranță, pân' ce degetele mi-au ologit.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bunicii mei dragi...

M-așteaptă dragii bunici în pridvor
Cu ochii plini de lacrimi și dor,
Cu pași blajini se-ndreaptă spre poartă
Poate zăresc pe uliță pe-a lor nepoată.

Se hodinesc pe banca de la drum
Mâinile-mpreunate și le țin și-acum,
Privirea-ncețoșată e plină de nostalgie
Când își amintesc de-a mea copilărie.

Cu picioarele desculțe în bătătură alergam,
Nori de praf în urma mea ridicam,
Fugeam către bunicii care mă așteptau
Cu multă dragoste în brațe mă strângeau.

Cum îmi iertau ei fiecare boroboață,
Râdeau când legam puii-ntre ei cu ață,
Sau când dădeam drumul la găini prin grădină,
Sau când prindeam în borcan câte-o albină.

[...] Citește tot

poezie de din Nu-mi frângeți aripile de copil!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Maria-Magdalena Stan despre suflet, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Blog: Aforisme

Mai multe în Blog »

Forum: Citate

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook