Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Mariana Dobrin despre inimă

Timpul trece, cuvintele rămân

Cuvântul e ca o oglindă a minții ce îl zămislește,
Ți-arată inima și gândul, cu forma lui te definește.
Când omul, ce-a deprins în timp condeiul să îl mânuiască,
E foarte trist când truda lui se-ndreaptă-n semeni să lovească.

Adună-n bietele cuvinte noroi și veninoasă ură,
Cuvântul îl transformă-n bici și-n instrumente de tortură.
Cu mult mai înțelept ar fi și onorabil pentru sine
Cuvântul să-l transforme-n cânt, s-adune-n el acorduri fine.

S-ajungă-n inimi, să încânte cu-a lui frumoasă armonie,
Să treacă dincolo de stele, să se preschimbe-n poezie,
Ce-aduce pe pământ lumină, esență, spirit, mângâiere,
Nu bici sau spadă-nsângerată ce seamănă în jur durere.

poezie de din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vârf de inimă

Despre iubire
pot să scriu
numai cu vârful inimii
cuvinte,

luminile și umbrele
urmelor mele.

Când înmuguresc
zboară în soare,
se avântă pe mări zbuciumate
sau călătoresc în infinit.

Pentru cineva străin
sunt simple
înșiruiri fără sens.

Numai tu,
Le-ai putea înțelege.

poezie de (21 aprilie 2009)
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvântul care ucide

Potop de vorbe-aruncă unii cu-atât de multă ușurință,
Lovesc cu ele drept în față, de parcă n-au pic de credință.
Și încărcată le e vorba de mult venin și multă ură,
Îți intră-n suflet cu bocancii, nu au rușine, nici măsură.
Nu au produs de când se știu decât șuvoi de vorbe goale,
Au stat la pândă și-au lovit când au simtit un loc mai moale.
Cuvântul lor e ca pumnalul, ce-n inimă ți-l răsucesc,
Ei simt cum rana sângerează și-atunci mai tare-l învârtesc.
Dar cel mai laș e-acela care îți sare-n spate mișelește
Și pe la colțuri des apare, urzește intrigi, terfelește.
Ar trebui trimis în rând cu-acei tâlhari la drumul mare
Și pedepsit cu penitență, că te-a adus la disperare.
E mult mai grav un braț rănit, sau portofelul tău furat?
Nu este mai cumplită rana din bietul suflet disperat
Și inima ce-a fost rănită, cu vorba rece ca de gheață,
Ce a ucis în om speranța și bucuria lui de viață?

poezie de din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Artă poetică

Ploaia și
deodată stelele
s-au revărsat în afara cerului,
peste lume.
Unele s-au așezat
aici în marginea albă a paginii
și așteaptă să se nască poemul
în camera tăcută cu pian,
sau pe strada îngustă a vechiului oraș.
Adun câteva sentimente,
le așez pe hârtie,
modelând cu grijă literele, cuvintele.
Îmi scot din piept inima
și le încălzesc la flacăra ei.
Întinde mâna,
poți să o atingi, să o săruți...
Ai grijă să o așezi la loc.
Din ea ies visele mele
ca niște păsări
care fac autostopul

[...] Citește tot

poezie de din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prințul din Trivale

Pe Maracana s-a lăsat durere
Și țara toată inima își frânge,
Că Prințul din Trivale-și ia transferul,
Întreaga lume-a fotbalului plânge.
Nicicând Gâscanul n-a plecat de-acasă,
Nu s-a vândut nici pentr-un sac de bani,
Dar un manager negru cu o coasă
Azi i-a făcut contract pe mii de ani.
Magicianul fentei pe gazoane
Pe orice adversar l-a dezarmat,
Dar astăzi Gicu, Prințul din Trivale
Un singur adversar n-a mai fentat.
Finețea driblingului plin de vrajă,
Pe care Prințu-l preschimba în artă
Și cu măiastra-i tehnică de clasă
Balonu-l așeza perfect în poartă,
De ridica-n picioare stadionul
Și numele i-l trimitea-n eter,
De astăzi, Prințul nostru din Trivale,
Va ferici suporterii din cer.

poezie de din Îngerul albastru (28 octombrie 2007)
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Indiferența

Mă-ntrebi de am sau nu prieteni? Păi nici dușmani eu nu mai am;
În jur e doar indiferență și nu mai sper în ce speram.
Indiferența tuturora alăturată de a mea,
Rezultă una generală și ne-am obișnuit cu ea.
Vezi oameni reci, nepăsători, ce trec pe lângâ suferință,
Parcă-au uitat că sunt creștini, vorbesc în râs despre credință.
Mă înspăimânt când văd că lumea, aproape crede că-i normal,
S-audă zilnic despre drame, de parcă-ar fi ceva banal.
Au devenit indiferenți, cu inima un sloi de gheață,
Nimic nu mai tresare-n ei, nu vezi o lacrimă pe față.
Și ne-am îndepărtat enorm, chiar și de rudele de sânge
Și-atunci când moare câte-un om, aproape nimeni nu mai plânge.

poezie de din Raiul cuvintelor
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la inimă, dar cu o relevanță mică.

Culoarea iubirii

Știu că nu suferi de daltonism,
în ceea ce te privește
nu uit nici cele mai mici amănunte.
Sărutându-ne inimile,
intrăm în săptămâna oarbă.
Ar putea fi luna, anul,
dacă ne vom îmbolnăvi de vise
în toate modurile posibile
și vom înmuguri, pereche de aripi
în visul întreg
încărcat de un ocean de culoare:
tu jumătate, eu cealaltă jumătate.

Iubirea are culoarea lui Dumnezeu.

poezie de din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pasărea

Răstignit pe cruce -
registrul grav impresionează.
Seamănă cu o pasăre.
Brațele – aripi frânte.
Fața – soare îndurerat
înconjurat de raze.

Din răni picură mirul
prin care suspină inima
pătrunsă de spini.
Se aud plângerile cerului,
cutremur sonor
aruncat peste lume.

Durerea e luată de vânt –
Aroma ei mă sfâșie.
Mă răzvrătesc
în zbuciumul clipei ce moare.
Regret că nu am aripi să-L ajut,
am numai lacrimi.

[...] Citește tot

poezie de din Lacrima din rugăciune (aprilie 2009)
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Școala încotro???

Nu pentru că nu am ce face
Îmi pun această întrebare,
Ci pentru că de-o vreme-ncoace
Simt c-am ajuns la disperare.
Cenușăreasă este școala,
Aleșii n-o mai iau în seamă,
La masa plină cu bucate
Azi nimeni, nimeni n-o mai cheamă.
Cum poți să fii atât de rău
Să faci din om o buruiană,
Doar dascălul cu harul său
Îi dă cea mai bogată hrană!
El are cheia fermecată,
Deschide pentru prunci o lume,
În floarea mică, delicată
Iubirea toată el o pune.
Discrerditați educatorii?
Destul cu-atâtea umilințe,
Nu confundați cu infractorii
Făuritorii de conștiințe!

[...] Citește tot

poezie de din Țara lui Papură-Vodă (6 august 2010)
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pasărea măiastră

Un cântec fără de sfârșit
Ce zboară-n veci în zări albastre,
O flacără cu glas vrăjit -
Măiastra cântecelor noastre.

Oftatu-n doină când îl pune
E un oftat al lumii-ntregi,
Cu el a îmblânzit o lume,
De la opincă pân' la regi.

Cu-o foaie verde frunzișoară,
Când ea o face un descânt,
O simți c-o ia din inimioară
Să stingă răul pe pământ.

Și una de-asta de la noi,
Când zice-așa cu foc și dor,
Se prind în horă câte doi
Și piatra saltă sub picior.

[...] Citește tot

poezie de din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Mariana Dobrin@inimă? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Mariana Dobrin despre inimă, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum ar fi un catren cu cuvintele inimă, speranță, cântec și dragoste? Răspunde acum!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!