Învingător sau perdant
O jumata'de secol prin viață am parcurs
Stau și mă-ntreb adesea, dar nu găsesc răspuns.
Ce-s cu adevarat eu oare în ochii tuturor
Învingător-perdant... perdant-învingător?!
Că am avut în viață ș-urcușuri și căderi,
Și n-am vrut niciodată să mai fiu cea de ieri...
Dar,
Mi-am acceptat senină și soarta și destinul,
Și nu știu dacă cineva mi-a înțeles vreodată
CHINUL!
Aș lua-o înc-odată timid de la-nceput,
De-aș mai avea iar vârsta, frumoasă de demult
Și poate n-aș mai face greșeli după greșeli...
Ca să dau socoteală pentru ce-a fost mai ieri.
Dar viața-i numai una, frumoasă sau urâtă
Dacă ești "fată rea", sau dacă ești cinstită!
Pe lângă tine trece, fără ca să-ți dai seama
În timp ce tu-n oglindă îți potrivești năframa.
Tăcută și grăbită se duce-n treaba ei
Și ia cu sine-n traistă ceva din anii mei.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Simionescu (1 iunie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aș vrea...
Un fulg de nea aș vrea,
În palma ta să fiu
Să nu fi fost nimic,
Din tot ceea ce știu.
Și tot ce a fost urât
Sau neadevărat,
Aș vrea să cred e
Un vis ce l-am visat.
Aș vrea să fiu o clipă,
Aș vrea să fiu un gând,
Aș vrea să fiu un zâmbet
Pe fața ta râzâd.
Aș vrea să fiu o floare,
La pieptu-ți să mă ții
Să-mi spui cuvinte calde
Și-ncet să mă mângâi.
Aș vrea să fiu o rază,
Pe chipul tău senin
În zori, de dimineață
Să te mângâi puțin.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Simionescu (11 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta
De ziua ce-ți surâde-n prag
Acum la ceas aniversar,
Ce pot eu oare să-ți doresc
Sau să-ți trimit în dar?!
Din partea mea, doar sănătate,
Noroc și zile bune,
Să ai doar soare în priviri
Tot ce-i mai bun și mai frumos,
Să ai în astă lume!!!
Prietenii adevărați alături să îi ții,
De griji și de nevoi nicicând
N-aș vrea ca tu să știi.
Iar Dumnezeu întotdeauna
Cu drag să te ocrotească,
De relele de pe pământ
Mereu să te păzească!!!
poezie de Mariana Simionescu (17 februarie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.
Ceașca fără toartă
Eu sunt o ceașcă fără toartă
Ce în a timpului visare,
A strâns și ploi, au curs și lacrimi
Ce-au fost și dulci, dar și amare!
Eu sunt o ceașcă fără toartă,
Și toată viața așa am fost
De mă va întreba oricine
Pe lume de-am avut vreun rost,
Nici nu aș ști ce să răspund...
Eu sunt o ceașcă fără toartă
Dintotdeauna și... oricând.
poezie de Mariana Simionescu (10 decembrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârșit de iarnă
Iarna și-a mai scuturat odata
Cojocelul de zăpadă,
Peste câmp, copaci și case
Peste noi și peste stradă.
S-a uitat în jos cu teamă
Și a înțeles pe dată;
C-ar fi cazul să dispară
Că deja este ciudată.
Ne-am dorit cu toți să vină
După toamna cea cu ploi,
Dar acum de ce nu pleacă
Odată oare de la noi?!
Vrem să vină primăvara
Că ne-am săturat de frig,
Și ne-a înghețat în mână
Bucățica de covrig.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Simionescu (14 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecător prin viață
Ne-am cunoscut la inceput de vară
Eram o tânără subțire și sprințară,
Nu cred c-am aveam nici opsprezece ani
Când ne plimbam pe aleea cu castani.
Ce viață... fără griji, fără nevoi,
Era atuncea pentru amândoi...
Dar timpul făr' de veste a trecut,
Și apoi necazurile-au apărut.
Pășind în viață printre buni și răi,
Am reușit să-mi văd și de ai mei
M-am străduit să fiu la înălțime,
Și să fac doar ceea ce se cuvine.
Târziu am constatat că am greșit
Că de la viață n-am cerut mai mult,
M-am mulțumit doar cu ce mi s-a dat,
Însă mereu, mereu am tot sperat.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Simionescu (17 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecții
În țara asta-n care toate sunt pe dos
Nimic și nimeni nu-ți mai e de folos,
În care e un haos din vina nu știu cui
Și fiecare merge după legea lui,
În țărișoara noastră, în care ești străin
Iar viața ți se pare că e chin după chin;
În timp ce unii latră și stau cu fruntea sus
Însă o fac aiurea, că n-au nimic de spus.
În țara asta-n care tu ești a nimănui
Și fiecare trage spuza mereu pe turta lui
În țara asta-n care toate-s cu josu-n sus
În care toți și toate se-ndreaptă spre apus,
Găsi-se-va odată oare cineva
Să ne arate calea și drumul spre lumină,
S-avem și noi românii o viață mai senină?!
Noroc cu Dumnezeu, că ne mai are-n pază
Mi-i greață și mi-i scârba și uneori mi-i groază...
poezie de Mariana Simionescu (25 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă iar...
Mai sunt trei file-n calendar
Și anu-i pe sfârșite
Zilele s-au scurtat deja
Și-s tot mai mohorâte...
E toamnă iar...
Și afară simt miros de crizanteme
Hai, vino-n parcul desfrunzit
Unde stăteam o vreme...
Hai vino iar, că te aștept
Iubire, nu te teme!
Nu mă lăsa, că nu e drept
Hai, vino, mai e vreme...
E tare grea singurătatea
Și viața-i tot mai grea
Când nici cei dragi nu te mai știu
Și uită a te vedea...
E tot mai tristă și mai goală
Viața mea acum
Ce poate să însemne oare:
Sfârșitul unui drum?!
poezie de Mariana Simionescu (2 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranța din suflet
În lumea asta mare și fără de-nceput
Ți-ai fi dorit vreodată să nu te fi născut?!
Ori să fi fost o floare, sau poate chiar un pom,
Însă cu siguranță să nu fi fost un om.
De câte ori eu asta cu ardoare mi-am dorit
Că-n viața asta tristă destul am suferit,
Și lacrimi multe, amare au curs pe-al meu obraz
Că unul după altul, necaz după necaz,
Îmi poposeau în poartă, bătându-mi să deschid.
Când mi-aduc aminte, îmi vine sa te strig:
O Doamne, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit
Și m-ai lăsat tu pradă unui nenorocit
Că joc de mine atâta timp el și-a bătut
Ș-am suferit, o Doamne cât am mai suferit...
Măcar de-ar înțelege cei ce-s în jurul meu
Cu siguranță Doamne n-ar fi așa de greu.
Ce viață-mpovarată, ce suflet, ce destin
Însă "dincolo" poate sfârși-se-va'cest chin.
poezie de Mariana Simionescu (30 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino...
Vino, în cerul înalt, printre nori
Vino, să numărăm stelele până-n zori
Vino, să îți arăt steaua mea
Vino, doar așa, cred, ne vom vedea!
Vino, eu te aștept oricât ar trebui
Vino, nu-ți fie frică, te voi păzi...
Vino, să vezi îngerii cum ne zâmbesc,
Vino, doar știi ce mult te iubesc.
Vino, în noapte, sub clar de lună
Vino, te aștept să fim împreună,
Vino, și dacă și tu ai vrea...
Vino, să îmi arăți steaua ta!
Vino, în amurg, în fapt de seară
Vino, când stele-ncep să răsară
Vino, să zburăm printre ele...
Vino...
Să ne-mpletim cununi din flori și din... stele
poezie de Mariana Simionescu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Mariana Simionescu despre timp, adresa este:
