Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Marin Bunget despre flori

Nu căutați iubirea prea departe...

Am cunoscut iubirea când nu știam s-o strig,
În mâna sfânt-a mamei ce mă-nvelea de frig.
În ochi-i plini de lacrimi, în grijile-i tăcute,
Când sufletu-mi de înger știa să o asculte.

Am cunoscut-o apoi în cântul ciocârliei,
În floarea de alun... și-n foșnetul câmpiei
În strigătul de frate și grija de bunic,
În primul fir de iarbă și-n greierul cel mic.

În picături de ploaie, în roua de pe flori,
În geana răsărită a soarelui din zori.
Iubirea stă să cadă pe stelele din cer
Și este-acolo, sus, și-n zori când ele pier.

Câtă iubire, Doamne, ai pus pe lângă noi!
Dar orbi cum suntem azi și-n suflete prea goi,
Împovărați de griji, sau gând de-navutire,
Nu ne mai pasă Doamne... călcăm peste iubire.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ascultă-mă, femeie...

Eu n-am să-ți spun că te iubesc,
E prea banal și prea firesc,
Dar am să-ți pun un câmp cu flori,
Iar la sărut îi pun fiori.

În fiecare zi o floare
Ți-o voi aduce la picioare.
Voi sta de veghe nopți întregi
Și-ai să-ntelegi...

Eu n-am să spun că te ador,
Dar visu'-am să ți-l fac ușor,
Pe brațe-am să te port la cină,
Te-oi duce seara în gradină,

Pe mân-am să te culc în noapte
Și vorbe dulci ți-oi spune-n șoapte,
Ți-oi umple casa de copii
Și tu vei știi...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai las o amintire peste flori

Am și uitat, a curs atâta vreme,
Cum arăta pe chipul tău, blândețea.
Prin amintiri, de-aș răscoli, m-aș teme,
Și n-am să-mi iert dac-aș găsi tristețea.

Ai luat cu tine, mamă, neuitarea,
Ca un înscris făcut sub legământ.
Ramâne tot, când ne-a venit plecarea,
Doar ea putea să-ncapă în mormânt.

Azi vin aici... să mai aduc o floare
Și un regret, nechibzuinței mele.
E prea târziu, și prea târziul doare...
Tu iartă-mă, de-acolo, dintre stele.

Doar bietul timp, durerea ne-o mai stinge,
Prin rătăciri de gânduri și simțire,
Azi nu mai plâng... dar lacrima tot curge
Să pună peste flori o amintire.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În cânt de ploi pe flori de liliac

E primăvară verde, din pământ,
Prin firul ierbii, viața urcă-n cer.
Umbre de nori... pe adieri de vânt,
Mai lasă câte-o lacrimă de cânt
Peste cenușa iernii... din eter.

În mugur, vezi, tăcerea din zăpezi.
Bobocul vieții stă să iasă iar.
A mai trecut o zi către amiezi,
Privirea ei... îndeamnă, să te crezi
Un călător, prin foi de calendar.

Povara florii, este iar... miros.
Blândețea din petale s-a desprins,
Din când în când se leagănă spre jos,
Frumos ca un balsam... dar dureros,
E semn că timpul iarăși a învins.

Un flutur se hrănește din culori,
Mantaua lui o spune grăitor.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acolo...

Acolo unde iarba răsare din pământ
Și-n firul ei plăpând simbolul vieții saltă,
Sălbatica-i privire ne pare-atât de-naltă
Și dorul ei de viață ne pare atât de sfânt.

Acolo unde roua se varsă-n dimineți,
Țintind mărgăritare pe umbre și pe flori,
Săgetă de lumină, a astrului din zori,
În murmururi tăcute cântate de poeți.

Acolo unde floarea ne-mbată de parfum,
Culori nemuritoare și vise de iubire,
Crescute parcă-n dor, din firul ei subțire,
În leagăne celeste la margine de drum.

Acolo unde noaptea auzi privighetori,
Pierdute voci de îngeri în cântece de iele,
La umbra nevăzută a darnicelor stele,
Pierdute-n bolta-naltă spre clipele din zori.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vorbim despre iubire

Vorbim despre iubire în aste vremuri care
I-au dat iubirii nume de ură și uitare.
Mai sunt puțini cei care, vorbind despre iubire,
Îi înțeleg menirea și-o poartă în simțire.

Cuvantu-i la tot pasul, e uneori prea des
Rostit cu ușurință și fără înțeles.
Vorbim despre iubire, mereu vorbim de ea,
În schimb, cu al ei nume, descriem dragostea.

Iubirea nu înseamnă doar ceasu'-acel-al nopții,
Poți să-ți iubești copiii, părinții și nepoții;
Poți să iubești un câine, o floare sau, știu eu,
Poți să găsești iubire, iubind pe Dumnezeu.

poezie de
Adăugat de Marin BungetSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am înteles, măicuță, ce mult doare

Primește-mi, mamă, azi, o rugăminte,
Nu vreau decât iertarea ta... și-atât.
Copil fiind, copil necopt la minte
Și tulburat de dorul de părinte,
A fost un timp când, mamă, te-am urât.

Uram puținul... cât erai cu mine,
Uram departele ce sta-'ntre noi,
Și nu vedeam în gândul tău, de bine,
Iubirea... care încă ne mai ține,
Durerea ta, pătrunsă de nevoi.

Dar timpul a trecut... și astăzi, mare,
Când soarta m-a adus pe-același loc
Și am și eu, la rândul meu, o floare,
Am înteles, măicuță, ce mult doare
Să-ți lași departe... singurul boboc.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Destin

Stiu ca existi, asa-i in legea firii,
E totul scris adesea prin destin.
Nu-i viata sa nu dea zalog iubirii,
Un cant, un vers, o floare si-un suspin.
Te-astept in capatul de seara,
C-asa e scris destinul pentru noi,
Din toamna sa ne facem primavara,
Cu flori, cu nopti, cu luna si cu ploi.
Sa stam asa un an, o vesnicie,
Indragostiti sub munti de-omat curat...
Si iarna noaptea nuntii sa ne fie,
Cand timpul despre noi va fi uitat...
Sa ninga aurora boreala, lumina lor sa patrunda
Adanc in sufletul tau....
Iar stelele de gheata mici petale,
Sa cada precum florile de mar....
Si cand te vei trezi de dimineata,
In visul alb, ametitor si cald,
Sa se topeasca florile de gheata
Si-afara sa tot ninga din inalt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubesc, în vers, cuvintele nescrise...

Iubesc, în vers, cuvântul de acasă...
Fără miros de aulă și dex-uri,
Mai simplu și mai plin de ințelesuri,
Și românesc... e limba mea frumoasâ.

Iubesc, în vers, cuvântul fără pată,
Mai plin de cumințenia din gânduri.
Sărac, dar mândru, așezat în rânduri
Și demn de-a fi citit... și de răsplată.

Iubesc, în vers, și rima și măsura
Ca singur sens... prin care poezia
Se leagă, precum floarea și câmpia
Sau opera-n tandem cu uvertura.

Iubesc, în vers, cuvintele nescrise,
Ce rătăcesc adesea printre rânduri.
Iubesc, în vers, tăcerile din gânduri
Și lumea lor... de patimă și vise.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am plâns aceeași lacrimă amândoi...

Tu ai plecat, dar ești aici cu mine,
Să-ndeplinim destinului cuvânt...
În rostul scris al legilor divine
Nu poți desprinde cerul de pământ.

Ne-a fost sortită o singură lumină,
Un singur cer, un soare și-un pământ,
Un singur Eden ne va fi grădină
Și viață doar un singur legământ.

Am fost legați de-o singură chemare,
Un singur rost și-un singur adevăr.
Cum poate trece timpul în uitare,
Când am crescut aceleași flori de măr?

Același gând l-am prefăcut în șoapte,
Același dor iubirea ne-a cuprins,
Am străbătut aceeași zi și noapte
Și-aceleași timpuri tâmplele ne-au nins.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la flori, dar cu o relevanță mică.

Să fii un fluture pe-o floare

Sunt omul simplu de pe stradă,
Cum deseori am fost numit
De guvernanți, când ies la sfadă,
Intr-un limbaj de promenadă
Analfabet și gângăvit.

Dar simplitatea nu acuză,
N-a fost nicicând dăunătoare,
Cuvântul este doar o scuză
Sau poate doar o călăuză
Pentru prostia voastră mare.

Când ești în fruntea țării tele
Și o cufunzi în sărăcie,
Dorind de-aici să faci avere...
Ti-arăți doar lipsa de putere
Și o dovadă de prostie.

Și-n sărăcia asta mare
Cu gândul numai la furat,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Marin BungetSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și fericiți vorbeam despre nimic

Tu, frunza ta, din păr... de orhidee,
Ca un pârâu cuprins între izvoare,
Mă săgetai cu gândul de femeie
Prin lanuri de iubiri, nemuritoare,

Privirile din ochi... tăiau cărare
Peste destinul prea timid din fire,
Și tu și eu... cu-aceeași alinare
Voiam să stingem setea de iubire.

Prin suflete, ca două uși, deschise,
Plimbam tăceri, tăcerea să se rupă,
Sorbind din gândul năpădit de vise,
Gustul iubirii... revărsat în cupă.

Din vorbe fără sens, creșteam altare,
Punând iubirii, hrană... pic cu pic
Sub învelișul ei plăpând, de floare...
Și fericiți, vorbeam despre nimic.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu m-am născut aici, între cuvinte

Eu m-am născut aici, între cuvinte
Și am să mor cuvântului slujind.
E hrana mea de suflet și de minte,
E hrană pentru florile din gând.

Păcatul e că m-am născut în toamnă
Și nu mai am din timpul ce-a trecut.
În urma lui... nesuferita doamnă
Va cere partea ei de împrumut.

Am s-o alung cu stihuri și poeme
Și să-mi amân plecarea mai târziu.
Mai am nevoie de puțină vreme...
Ca florile din gânduri să le scriu.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu, suflet singur...

Știu că exiști, căci altfel nu se poate
Când un destin te-a prins în rătăcire.
Să nu te plângi că nu mai e iubire
Și calcă peste el cu demnitate.

Eu am să pun în drumul tău, o floare,
Tu, suflete, parfumul să-i aduni,
Să construiești o mare de cununi,
Sfidând singurătatea... când te doare.

Ai stat prea mult în mutele-i tăceri
Din viața asta, care-i doar o clipă,
Dezbracă dar... tăcerea care țipă,
Te-mbracă-n azi și uită ce-a fost ieri.

Eu am să-ți fiu cărarea neumblată...
Și-ai să respiri din umbra mea, mereu.
E timpul să te-mpaci cu Dumnezeu
Și n-o să mai fi singur nicidată.
Tu, suflet singur...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sărbători... în cuvânt

Când ne vin sărbători, între treceri de ani,
Aruncăm de pe noi haina grea de păcat,
Într-un gând încăpem și bogați și sărmani,
Suntem suflet și om... precum El ne-a lăsat.

Retrăim bucurii... alungate-n uitări,
Din greșeli adunăm, învățări, spre folos,
Steaua Lui, de pe cer, ne lumină cărări,
Încercăm să trăim doar ce-i sfânt și frumos.

Între două iubiri... a aproapelui tău,
Dărnicie și gând tolerant, de mai bun,
Încercăm un cuvânt al părerii de rău
O iertare dorită-ntr-un prag de ajun.

Un cuvânt iertător, scris în nașteri de Domn,
Peste albul din fulg... peste floarea de ger
Pusă-n geamul pierdut între noapte și somn,
Sărbători... în cuvânt și colinde cu ler.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mie dor de-acasă...

Mi-e dor de iarba crudă, din poteci,
Pe care mi-am pășit copilăria,
De iernile sălbatice... și reci,
De crângu'-n care cântă ciocărlia.

Mi-e dor de tine mamă... și de voi,
Mi-e dor de teiul frunzărind în geamuri,
De lacrima căzută... dintre ploi,
Mi-e dor de vânt, de umbre și de ramuri.

Mie dor de teama sărăciei crunte
De care am fugit așa departe,
Azi, piatra ei, s-a transformat in munte,
Stă mamă, între noi... și ne desparte.

Aici, departe, mamă, sângerez...
Mi-e sufletul... arzândă vâlvătaie
N-am timp, în noapte, nici să mai visez,
În zi, n-am timp să mai ascult o ploaie.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

S-au rătăcit prin lume primăveri...

Se pleacă pomii grei de-atâtea flori,
Ca de povara unei frumuseți
Ajunsă-n locul vechilor nămeți
Să ducă mai departe din fiori.

E ca un vis... și ninge peste glod
Cu fulgi din curcubeie colorate.
Potecile sunt învelite toate
Cu semnul bogăției pentru rod.

S-a stins culoarea vechilor zăpezi,
În fluturi cu sclipiri de diamant.
Parfumuri rătăcite prin neant
Împodobesc tăcerile-n livezi.

Smerit, se-apleacă muntele de dor
Spre poala împodobită-n măreție,
S-asculte trilul lin de ciocârlie
Și susurul mărețului izvor.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș fi vrut să te scriu...

Când îmi țipă tăcerea prin dor
Și-ntre liniști... durerea m-adie,
Numai tu mă poți trece ușor,
Și-aș fi vrut... să te scriu, poezie.

Te-am văzut la un poale de munte
Clipocind picături de izvor,
Se săltau ciocârlii să asculte
Cântul tău, din cuvânt, 'nălțător.

Te-am zărit, peste lumea uitată
In iubiri, de perechi, pe alei
Intr-un picur de vânt, agățată,
Peste ramul cu florea de tei.

In demultul cuvintelor tale...
Unde floarea plăpândă, de mac.
Adunase tot roșu'-n petale
Să trezească iubiri, care tac.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În dorul lor... de verde

Acum, bătrână toamnă, e timpul să te duci.
Un ritual, prin vreme, urmând aceeași cale,
Mereu prinsă-n risipa de mere și de nuci,
Și-atâtea bogății... prin drumurile tale.

De fiecare dată, surprinsă ni-i tăcerea,
Când hainele-ți de rod cuprinse-n jurul tău
Le dăruiesti cu drag, ne dăruiești averea.
Peste plecarea ta rămân păreri de rău.

Te plâng cu disperare, înlăcrimații nori,
Ca pe o umbr-a verii, rămasă din apusuri.
Mai rătăcesc prin tine miresmele din flori
Și aburii câmpiei se leagănă-n urcușuri.

In dorul lor... de verde, aleargă-n risipire,
Cohortele de frunze, ascunse-n arămiu.
Sub fuga lor, pământul, încearcă să respire,
Și peste tot prejurul s-a așezat pustiu.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și dincolo de suflet... mai e loc

Nu judeca... o lume, după tine,
Când ești cuprins de griji și de dureri,
În noapte, te-au târât atâtea seri,
Și peste rău... nu mai încape bine.

Când pe altarul vieții arde foc
Și te-a cuprins, puțin câte puțin,
Iar sufletul îți pare că e plin...
Și dincolo de suflet... mai e loc.

Și dincolo de suflet cresc iubiri,
Sămânța lor... răsare fără ploi,
Ajunge hrana inimii din noi...
Și zâmbetul, tăcut, de trandafiri.

Și dincolo de suflet umblă dor
Ascuns între iubire și tăceri.
Lumină vie,-a gândului de ieri,
Prin soarele de dincolo de nori.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Marin Bunget despre flori, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info