Izvorul de rouă
Ai pus naiul la inimă,
Și a-nceput să cânte,
Stelele s-au aprins
Peste-naltul munte.
Carul Mare-n ceruri
S-a răsturnat încet
Precum o rimă rară
Sub pană, la poet.
Am căutat copita
Calului ce-a tras
Carul Mare-n ceruri,
Cu dorul am rămas.
Tu cu naiu-n suflet
Te-ai urcat la stele,
Copitele aprinse
Torc dorurile mele.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Doruri stinse
Te strâng în somn,
Te-mbrățișez în vis,
Iubirea ce ți-o port
E zbor de necuprins.
Zâmbești imaginar
La semn închipuit
Și printre flori ascunse
De dor sunt năpădit.
Cât ține starea asta?
Doar tu poți să decizi
Cu un sărut albastru
Pe loc să mă ucizi.
Pe loc purta-voi stele
Pe aripa iubirii
Intrând în zborul veșnic
Din cerul nemuririi.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi în palme crăpate
Mama sădește lacrimi în palmele-i crăpate,
Din ele cresc cuvinte cu vertebre sparte...
Bazaltul albastru din munți se cerne-n nisip,
Dorul de mamă se vinde-n icoane, ca chip...
Sfinții din noi mor departe de țară, departe,
Tricolorul rămâne în suflet, în pagini de carte...
În sângele fierbinte cresc doruri făr' măsură,
Se-ntoarce orizontul pe-a munților curbură...
La concertul durerii asist cu vertebrele sparte,
Mama sădește lacrimi în palmele-i crăpate...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un înger a intrat cândva în mine
Un înger a intrat cândva în mine,
În inimă, în vene și în trup,
Am simțit că oasele îi rup,
L-am îmbăiat în miere de albine.
S-a murdărit de viață și nesomn,
L-am spălat cu sângele-mi fierbinte,
L-am mângâiat cu rouă din cuvinte,
Să simtă că am sufletul de om.
Am început să ne-ncântăm gândirea,
El m-a încântat cu sferele cerești,
Eu i-am cântat cu doruri pământești,
Definindu-i prin zâmbete iubirea.
El are ochii mari să vadă noaptea,
Eu am ochii mici să văd lumina,
Miroase-n jurul nostru smirna,
Se-nalță peste cruci de mir cetatea.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ram de poezie
Vreau să dorm în brațele viselor tale,
Noapte de noapte cu stelele-n cale...
Flori din livezi și câmpii înflorite
Să adape iubirea cu stele-nverzite...
Să adunăm dorurile în inimi fierbinți,
Să ne-mpărțim săruturi fără rugăminți...
Să facem leacuri din iubirea noastră
Și-n ea zidită luna ca fereastră...
Să fim în miezul nopții doar o apă vie
Crescută-n nemurire pe ram de poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Consonare
Fericirea îmbrățișează
Dorul de aripi-
În dezinvolte cuvinte.
Puțina rugină din vii
Mai pune iubirii
Poemele frumuseții
În spații curbate
Prin care vocalele vieții
Știu să se arate.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-i dor...
Mi-i dor de tine, tare dor,
De amintiri lăsate-n zbor,
De frunza verde, cerul senin
Cuprins de marele destin.
Mi-i dor de zâmbete rotunde,
Flori înlăcrimate unde
Trupu-i cald și timpul rece,
Clipa-n veșnicie trece.
Vom rodi trăgând spre noi
Urma iubirii în doi
Pe-un căruț plin de cuvinte
Sub o candelă fierbinte?
Pot uita ce-a fost să fie
Aripa de poezie?
Plin de doruri mi-e dor,
Nu te uit chiar dacă mor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de mamă, dor de țară
Am plecat demult afară
Ca un cântec de chitară
Sub un cer rotund de seară
Cu fiori de primăvară.
N-am plecat ca marea-n spume
Către maluri cu renume,
Am plecat să-mi fac un nume
Într-un colț frumos din lume
M-am trezit ca o albină
Printre trântori în stupină,
Eu muncesc pe-orice colină
Pân' mă poticnesc în tină.
Ei sunt precum o furtună,
Nu le pot cânta în strună
Chiar dacă nu-mi dau arvună
Zi de zi, lună de lună.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericind clipa albastră
Eu sunt șoimul care strânge
Un ocean întins de sânge,
Tu ești Arca ce-l străbate
Cu-ale lumii doruri, toate.
Ne zâmbesc ochii de prunci
Din stele albind pe stânci,
Fericind clipa albastră,
Val cu val, iubirea noastră!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou de suflet
În cârdășie cu pantofii care mă duc singuri
Cu inima încinsă la brâu cu o curea
Făcută din părul nopții hrănită cu linguri
Îndulcite în atingeri de fluturi din catifea,
În cârdășie cu jonglerul viselor sparte
De zorii desenați în flacăra iluziei puse
Pe ochii iubirii credinței frumoase, înalte,
Din lumi cu tradiții în inimi ascunse,
În cârdășie cu dorul seminței încolțind
În rubinul scoicii ascunsă în valul de mare
Înrămez gustul poeziei dinspre tine venind:
Un tablou de suflet, o floarea vorbitoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somn printre gene
Bate vântul în fereastră,
Parcă-i semnul tău discret,
Mă reped să deschid ușa,
Nu ești tu, e alt poet.
Vrea și el să mă sărute,
Să-mi închine rimele,
Îi spun că tu ești pe valuri,
El își cară umbrele.
Dar în somnul printre gene
Șoaptele tale aud,
Te apleci, mă iei în brațe,
De mine iar ești flămând.
Nu doarme sub noi nici patul,
Nici poetul, spun în gând,
Care a venit la mine
Să prindă-n iubire rând.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la dor, dar cu o relevanță mică.
Cuiburi de iubire și dor
În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire și dor,
Întind mâna și-i prind,
Ne înălțăm în magicul zbor.
Legănați printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!
Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins și pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicați prin săruturi și-avânt
Ștergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O clipă de-mbrățișare
O clipă de-mbrățișare
Îmi aduce-n suflet soare
Și-mi adaugă la viață
Ochii tăi de dimineață,
Tandri și plini de lumină,
Trup din icoană divină,
Simt că anii se măresc
De când, floare, te iubesc
Și mai simt ca-mbrățișare
Dorul tău din depărtare
Așadar fii fericită,
Poezia mea iubită!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vatră de dor
Inima fură pulberea
Nemărginirii stelelor,
Sărutul nostru apropie
Vraja de buzele verbelor.
Dorul cuvintelor dulci
Miroase a clisă-n poezie,
Rimele-s zidite-n oase
De cruci, de iasomie.
Sărutul limpezește clipa,
Inima se zbenguie-n zbor,
Sub aripă munții și marea
Rămân o vatră de dor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri în surdină
Am avut și mai am încă
Inima-n aprinse stele
Și iubirea, ca poruncă,
Pășind tainic printre ele...
Tu-mi apari zâmbind în cale,
Mă descânți cu flori albastre
Culese din deal, din vale,
Unde-s dorurile noastre...
Multe flori vor fi, coroană,
Peste trecerea deplină,
Vântul va spori în iarnă
Amintirile-n surdină!...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebări, gând pe rând
Păsării căreia orizontul
I-a tăiat zborul,
Aripile nu i se mai văd,
Rămâne-n amintire dorul
Și dragostea ascunsă în omăt.
Păsării căreia curcubeul
I-a furat culorile,
Penele s-au făcut fulgi
Pe toate cărările
Semne de cruci și năluci.
Întrebările vin fiecăruia
Gând pe rând:
Cine-am fost,
Ce-am rămas,
Cine sunt?
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt semnul tău de întrebare
În mine-mbobocește timpul
Venit din ochii tăi de stele,
Mă tot cuprinde, crește dorul
Și ne ascundem printre ele.
Mă năpădesc din amintire
Frumoase clipele trăite
Și sufletul mereu mă arde,
Rămân pe căi nedeslușite.
Urmează raza lungă-a rugii,
Devastatoare în chemare,
Deși rămâi iubirea mea,
Sunt semnul tău de întrebare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt semnul tău de întrebare
În mine-mbobocește timpul
Venit din ochii tăi de stele,
Mă tot cuprinde, crește dorul
Și ne ascundem printre ele.
Mă năpădesc din amintire
Frumoase clipele trăite
Și sufletul mereu mă arde,
Rămân pe căi nedeslușite.
Urmează raza lungă-a rugii,
Devastatoare în chemare,
Deși rămâi iubirea mea,
Sunt semnul tău de întrebare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul de mamă
Blând surâs cu plete albe,
Cu riduri nenumărate,
Tu mi-ai dăruit viață,
Mi-ai pus inima în carte.
Stâlpii casei mă așteaptă
Să revin mereu la tine,
Ca să văd la bătrânețe
Cum o duci, de-ți este bine.
Te aud oftând din poartă,
Dorurile te apasă,
Singură ești în ogradă,
Singură te-așezi la masă.
Zarea, cerul te-nconjoară,
Soarele îți bate-n geam
Și te bucuri când la ușă
Mai apare câte-un neam.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reintrarea în stalactite
Orizonturi răsucite, răsucite, împletite
În oasele mărunțite în transpuse stalactite
S-ar da huța zi și noapte pe sub razele de lapte
Care curg în cupa vieții din steluțele răscoapte.
Adunăm în sân cu dorul flacăra unei iubiri,
Căutăm să punem aripi pe cuțit cu străluciri,
Iadeșul în zbor cuprindă orizonturi răsucite
Și în larg de împliniri reintrăm în stalactite!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Marin Moscu despre dor, adresa este: