Vine vipia, revine...
Vine vipia, revine,
Umbra se usucă-n drum,
Stelele pe cerul nopții
Seamănă îngeri de scrum.
Tu înoți în marea dulce
A iubirilor din veac,
Eu mut valuri de speranță
Într-o inimă cu leac.
Amândoi ștergem distanța
Într-o voluptate nouă
Încât lamuri de păcate
Se clătesc în miez de rouă.
Ștergem apoi cu năframa
Razele de vis stelar,
Într-o rază de luceafăr
Punem muguri la stihar.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub cerul cu fantome
Din ochii toamnei curg boabe de rouă,
Pământul suflă în oglinzi cu pene,
Totu-i așteptare când pe ostroave plouă
Cu fluturi puși fantome peste gene.
Legende minunate în ochii toamnei curg
De-atâta așteptare să fii oglinda mea,
Să intru vis cu vis, ca rugile-n amurg,
Sub cerul cu fantome ascunse-n steaua ta!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un înger a intrat cândva în mine
Un înger a intrat cândva în mine,
În inimă, în vene și în trup,
Am simțit că oasele îi rup,
L-am îmbăiat în miere de albine.
S-a murdărit de viață și nesomn,
L-am spălat cu sângele-mi fierbinte,
L-am mângâiat cu rouă din cuvinte,
Să simtă că am sufletul de om.
Am început să ne-ncântăm gândirea,
El m-a încântat cu sferele cerești,
Eu i-am cântat cu doruri pământești,
Definindu-i prin zâmbete iubirea.
El are ochii mari să vadă noaptea,
Eu am ochii mici să văd lumina,
Miroase-n jurul nostru smirna,
Se-nalță peste cruci de mir cetatea.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În amurg de amintiri
Gând purtat prin roua verii,
Florile pălesc în vis,
Se împart aripi în șoapte
Peste cerul necuprins.
Goliciunea, înmiresmarea
Îmi dezleagă dor carnal
Frământând în mine gândul
De-a pluti un ultim val.
Peregrin pe creasta verde
Îmi doresc rod de femeie,
Crește fructul, nesătulul
De-a purta în el scânteie.
Și mânat prin ploaia verii
Vreau să mușc din vechi iubiri
Trăind viața mai frenetic
În amurg de amintiri!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte neagră, noapte cruntă
Neagră noapte, noapte cruntă
Cine sufletul ascultă
Să fie resuscitat
Vis din vis adevărat?
Să-și revină-n melodii
Din sirinx de ciocârlii,
Să nu fie estompat,
În văzduh de zori uitat.
Suflet blând și trup de foc
Mă tot rog să ai noroc,
Să scapi din negre năluci,
În lacrimi să nu te culci,
În iarbă, în roua ei;
Doar în zbor de porumbei
Unde noaptea-și pierde firul
Să crești precum trandafirul
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia fericirii
Ploaia fericirii îmi fulgeră în suflet
Întrări de curcubeie cu chipul tău de dor,
Ropote de fluturi zboară în stomacu-mi
Tăinuind plăcere, desăvârșind fior.
Visele profunde ne cuprind pe rând,
Din coasta lui Adam ies orișicând femei
Cu fructiere pline cu mere și venin
Dar cu iubiri aprinse în sabie de zmei.
În startul clipei care iar ne înconjoară
Tu-mi aduci izvoare cu roua cea mai pură,
Porți soarele-ntre plete și porți luna
Dosită-n mierea dulce-a cuvintelor din gură.
Mă poartă aripi lungi spre o iubire nouă,
Cerul cerne fluturi în taină peste zare
Tu-i culegi belșugul plăcerii dăruite
Cu duioșie-n suflet dar și cu nepăsare!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În veșnicia mea de iarnă
Eu nu știu dacă am păcate,
Doar Domnul poate să discearnă
Că am iubit și zi și noapte,
Din primăvară până-n iarnă.
Mi-i viața fulg întârziat,
Curat ca roua de pe flori
Și, Doamne, încă sunt bărbat,
Iubitelor le dau fiori.
Codane sunt, femei cu sânii
Ce-nalță stelele cu ei
Și ochii mei le sunt stăpânii
În mângâieri sub flori de tei.
Ah, nu știu dacă am păcate,
Doar Domnul poate să discearnă
De voi iubi și zi și noapte
În veșnicia mea de iarnă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Potrivirea-n veșnicii uscate
Iubirea ta zvâcnește-n sufletul meu,
Palmele ei sunt cuib de sentimente,
Îmi zidește-n ochi un curcubeu
Și-n sânge-mi pune aripi de erete.
Intru încântat de Bachus, sus în vie,
Lumea cântă între umbre moarte,
Picioarele au bătături ce-mbie
Rodiile iubirii să nu fie spate.
Dorința nu se-astâmpără în târg,
Nu vând, nu cumpăr vise împlinite,
Visele ce-au sânii în nou pârg
Sunt veșnicia clipelor cernite.
Tu, aceeași, treci și-acum prin mine,
Roua ta mă spală de păcate,
Oasele se macină-n ruine,
Mi le potrivești în veșnicii uscate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
DMS-ul vieții
Pe scara vieții urcă timpul
Și noi urcăm pe trunchiul lui
Plini de iubiri și de păcate
Să ținem stâlpii cerului.
Cântăm și ne-nvârtim în brațe
Cu anii noștri, douăzeci,
Dimineața,-n miezul zilei
Și seara pe-ntinse poteci.
La patruzeci de ani râvnim
Duminica și marți ades,
Și sâmbăta când roua curge
Prin sânge dulce ca un vers.
La anii mulți, peste șaizeci,
Decembrie și mai ne duc
Cu gândul în septembrie
Să tot iubesc, dacă apuc.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la rouă, dar cu o relevanță mică.
Iubirea târzie
Fluturi în piept,
Lauri de dor,
Florile-mi pun
Aripi să zbor.
Pot fi albină
Sau rouă curată,
Pot fi o iubire
În sânge turnată.
Lauri de dor,
Marele hoț
Fură iubirea,
O dă la nepoți.
Rămân c-o petală,
Mă bucur nespus,
Iubirea târzie
N-are apus!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ucisă
Iubirea de departe
Ucide sufletul,
Îl împarte în două:
O parte raze de soare,
O parte boabe de rouă.
Arșița usucă,
Iubirea strigă
Păcatul în luncă,
Cine răspunde
Sub ploaia de stele
Găsește suspine,
Rubine blesteme
Și inimi strivite
În frumoase poeme!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuiburi de iubire și dor
În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire și dor,
Întind mâna și-i prind,
Ne înălțăm în magicul zbor.
Legănați printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!
Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins și pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicați prin săruturi și-avânt
Ștergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să crezi că te-oi iubi și mort
O zi cu soare în priviri
Pătrunde-n sufletul de rouă
Țesând profundele zvâcniri
Sub carapace nouă.
Va fi frumos, un curcubeu
De vise în plin rod
Și vom zidi și amintiri
Sub cruce, la prohod.
Până atunci ți-oi dărui
Doar nebunii cochete
Încât să crezi că te-oi iubi
Și mort, pe îndelete!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub cerul cu fantome
Din ochii toamnei curg boabele de rouă,
Pământul suflă în oglinzi cu pene,
Totu-i așteptare când pe ostroave plouă
Cu fluturi puși fantome peste gene.
Legende minunate în ochii toamnei curg
De-atâta așteptare să fii oglinda mea,
Să intru vis cu vis, ca rugile-n amurg,
Sub cerul cu fantome ascunse-n steaua ta!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încuierea în vis
Viața ta e floare-n rouă,
Viața mea e umbră-n drum,
Domnul mi te-a scos în cale
Dintr-o pajiște de scrum.
Nici nu râd și nici nu plâng,
Se dau huța stele-n vânt,
Pentru-o umbră și o floare
Speranța crește arzând.
Ne vom roura în cuplu,
Ne-om umbri în drum deschis
Și pe-o pajiște de scrum
Ne vom încuia în vis!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngenunchere
Sub brazda de rouă cuprinsă
Stă lumânarea-n gând aprinsă,
Stau stelele șirag în cer
Cu dinții înfipți în mister.
În rugăciuni stau pe pământ
Biserici cu turle în vânt,
Le dau ocol, cu gând umil,
Curate inimi de copil.
Îngenunchez o piatra sfântă
În lumea care nu cuvântă,
Sunt fagure nelimitat
De limba luminii gustat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani!
Vine Anul Nou, o, vine
Un copil purtat în brațe
De Anul Vechi cu zări senine
Sau cu munți pătrunși de gloanțe.
Vine Anul Nou și vine
Timpu-i scurt pe roata mare
Să ia focul din suspine,
Să dea rod la orice floare.
Chiar și ție chip feeric,
Dulce măr, fulg de scânteie
Lumini vin din întuneric
Să-ți dea formă de femeie.
Ochiul meu te vede rouă,
Ochiul meu te vede zare
Împlinirea pură, nouă
Pe a Domnului cărare.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale-n a inimii urnă
Dimineața iubirii mele
Se-nalță pe aripi de curcubeu,
Se ascunde în inima ta
Să aibă vibrații mereu.
Amiaza iubirii se-nalță în cer
Pe raze ce-atârnă din soare,
Tu-mi aduni umbra în roua
Ochilor descântați de o floare.
Acum, înserarea iubirii
Șterge luna din elipsa nocturnă,
Tu vrei dimineți și amiezi -
Petale - n a inimii urnă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai spune ceva...
Mai spune ceva, mai spune
O glumă-n momentele bune,
Vreau clipa fericirii minunată
De lacrimi curate crestată.
Vreau dezrobirea din vise
În himere de zboruri aprinse,
Vreau furia de dor, descompusă,
De-un înger pe buze adusă.
Vreau să-mi salvezi ocna-nserării
Prin iubirea din roua așteptării
Când inima fericită, ah, spune:
Ne topim în clipele bune!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis lăcrimat din ochi de femeie
Roua din lacrimi
Dezgheață luna
Devenită neîncăpătoare
Sub plapuma visului.
Universul
Bate din palme
La spectacolul nesfârșit
Unde clipele dospesc
Magnifici
Fulgi și petale de stele.
Vântul spală
Oboseala norilor,
Pasărea aripilor
O adap cu lumină.
Te strâng la piept
Vis fecund de petale
Pe când tu
Lăcrimezi fierbinte
Pe umărul meu din ochi de femeie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Marin Moscu despre rouă, adresa este: