Marin Sorescu despre draci

Mireasa bătrână

Când s-a cununat Cheagu, tot aşa bătrân,
Şi fiu-său cu bradul pe vale.
Luaseră şi ei lăutarii şi le cânta c l a n a r e t a
Şi mergeau pe vale, veseli.
Şi-au făcut o masă-n curte, s-au dus vecinii,
Şi mireasa bătrână - a băut un pahar de apă şi s-a îmbătat.

"E, miresică, te dedeşi dracu, zicea Cheagu,
Eu acuma cu cine mă mai culc.
Să mă tragă, să mă oblojească,
Răcii pe vale".

poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste

Întâi a semănat mălai
Întâiul om, fugind din rai.
La urmă s-a întors, l-a lins,
Să-şi piardă urma, dinadins.

Acum îl caută, slab, strâmb,
El, fabricantul de porumb.
Ah, raiul de odinioară!
Nu-l mai găseşte, doar îl ară.

Erau pe-aici, într-un coclaur,
Un om, un pom şi un balaur.
Şi-un şarpe subţirel: femeia,
Balaur mare-a fost aceea!

Căci numai ea, zice, m-a-mpins,
Fugind din rai, de l-am şi lins.
A dracu' limbă, m-a pierdut!
De-aş fi ştiut! De-aş fi ştiut!

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorii

Cei mai dezinvolti- actorii!
Cu manecile suflecate
Cum stiu ei sa ne traiasca!
N-am vazut niciodata un sarut mai perfect
Ca al actorilor in actul trei,
Cand incep sentimentele sa se clarifice.
Patati de ulei,
Cu sepci veridice,
Ocupand tot felul de functii,
Intra si ies pe replica,
Care le vin sub picioare ca niste presuri.
Moartea lor pe scena e atat de naturala,
Incat, pe langa perfectiunea ei,
Cei de prin cimitire,
Mortii adevarati,
Grimati tragic, odata pentru totdeauna,
Parca misca!
Iar noi, cei tepeni intr-o singura viata!
Nici macar pe-asta n-o stim trai.
Vorbim anapoda sau tacem ani in sir,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amòi

Leana punea rufele în albie,
La înmuiat, amói,
Zicea:"Pusei şi eu trenţele alea amói,
Să le spăl dracului". Şi le uita acolo
Câte o săptămână, luată cu treburile,
Toţi se-mpiedicau de albie, în prispă,
Mai nimerea câte-o găină în ea,
Şi ea să se-apuce de spălat -
Neam.
Până când bărbatu-său i-a spus într-o dimineaţă:
- Leano, hai, fă, să scoatem cânepa aia de la topit
Că i-o fi de-ajuns.
Scoate, fă, cânepa şi lasă balta liberă.

Cămăşile erau de cânepă,
Cum se purta pe-atunci.

poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum dracii dorm

Cum dracii dorm cu capetele-n smoală,
Cu labele pe muchii de cazan,
Şi unghii lungi, în creştere domoală,
Din iad afară ies ca din mărgean,

Mă simt iar înţepat de patimi surde,
Luat pe sus de oarbe năzuinţi.
Din întuneric, visele, să zburde
În carnea mea, din iad, sosesc fierbinţi.

Mai albă decât florile de leandru
Tu întărâţi iar trupu-mi - şi prin cerc
De foc faci sufletu-mi, sărind, puiandru,
Ca încercându-mă să te încerc

Şi să ascut pe buzele-ţi subţiri
Răzmeriţa-mi de coase şi simţiri.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frescă

În iad păcătoşii
Sunt valorificaţi la maximum.

Femeilor li se scot din cap,
Cu o pensetă,
Clamele, agrafele, inelele, brăţările,
Pânzeturile, lenjeria de pat.
După aceea sunt aruncate
În clocotul unor cazane,
Să fie atente la smoală,
Să nu dea în foc.

Apoi unele
Sunt transformate în suferinţe
Cu care se cară la domiciliul dracilor pensionari
Păcatele calde.

Bărbaţii sunt şi ei folosiţi
La cele mai grele munci,
Cu excepţia celor foarte păroşi,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între vecine

Cum făcea a lui Jaliu ca s-o înfurie
Pe Măria Bălii, vecina ei.
Dădea gură la vite, striga păsările, câinii.
- Hea, hea! Nea, Priene! Gâţi, gâţi!
La vale, la vale cu voi!
(Casa Măriei era mai la vale.)
Na, Scandal! (Avea şi-un căţel, Scandal.)
Şi Măria se plângea lui Dumitru lui Chirimenţu:
- Jaliu, fir-ar al dracului,
Jaliu mi-a adus sărăcia Boghii.

Maria venea pe la noi cu furca-n brâu
Şi punea furca aşa pe pat şi se culca lângă ea.
-Păi, bine, fă, cu furca ce mai venişi,
Dacă te culcaşi? zicea mama.
- Lasă-mă, că nu mai văd să torc.
- Ba ţi-e lene.
- Ei, mă, nu-mi crede nimenea...

poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Superstiţie

Pisica mea se spală
Cu laba stângă,
Iar o să avem un război.

Fiindcă, am observat,
De câte ori se spală
Cu laba stângă,
Creşte considerabil încordarea
Internaţională.

Cum vede ea
Cele cinci continente?
S-a mutat cumva­
În pupilele sale
Pitia, cea care ştie să-ţi spună dinainte
Toată istoria
Fără punctuaţie?

Îmi vine să plâng
Când mă gândesc că eu

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele

Aici câinele trebuie să latre, că de-aia e câine,
Iar când mănâncă stăpânii la măsuţa joasă
Pe scăunele cu trei
Picioare,
Să se uite în gura lor, înghiţind în sec.
Până când, la sfârşit,
După seninul crucii şi slăbitul curelii, cu un oftat,
I se aruncă mămăliga,
Iar el dare de-un stânjen în sus,
S-o prindă din zbor.
Cu cât sare mai sus, cu atât e un câine mai bun,
Dat de exemplu.
Pui şi găini n-are dreptul
Săia decât vulpea, hoaţa, pe furiş.
"Iar dete vulpea la noi azi-noapte,
Spune lelea Anica,
Aproape cu mândrie, fir-ar a diavolului!
Nici n-o să mai ctesc păsări,
Că mă canonesc degeaba,
Că i-am spus alui meu: astupă, mă, rostul!"

poezie celebră de Marin Sorescu din La L(L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concurs

Într-o încăpere ca toate celelalte,
Amenajată cu plafon zdravăn,
Ne întrecem la sărituri în înăltime.

Ştim precis
Că nu poate sări nimeni
Mai sus decât tavanul,
Să fie şi Dumnezeu,
Asta din cauza gravitaţiei
Care ne trage mereu în jos,
Încă din cele mai vechi timpuri.

Dar continuăm
Cu o îndârjire diavolească,
Pentru că nu putem sta altfel,
Când avem în noi genial înălţimii,
Ca peştii zburători
Dorul aripilor adevărate.
Zi şi noapte continuăm
În plafonul nostru scund.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bizadeaua

Ce-mi staţi ca nişte bizadele aci-n drum, cu mâinile-n
Şolduri?
Bă, bizadea! Bizadeaua dracului!
Bă, puţă!

De obicei copiii erau bizadele,
Noi care îi încurcam pe cei mai mari,
Şedeam în picioarele oamenilor.
"Să pună mâna să lucreze - auzeam -
Să pună turul la tânjală, că aici e de tras!
Da' cine cred ei că sunt, să nu facă nimic?"

Asta o spunea Catalina lui Ioane la ai ei.
Avea vreo 15, un pluton întreg,
Şi i se părea că mănâncă mult.
Ce să mănânce, că rar apucau să se sature.
- Bă, gămane!
Altul era marda. "Marda dată ninciu!"
Şi dacă unul nu lua lingura repede din strachină
I se părea că e moale, nu e nimic de capul lui.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a treia (1980)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halebarda

Inghesuiala in troleibuz,
Balamuc mare,
Oameni cu pachete in brate,
Cu microbi
Si, cum stau eu pe scaun,
In spatele meu,
Un mos cu o cazma-
Naiba stie la ce-i trebuie s-o care acasa.
O tine de coada ca pe-o halebarda
La usa cortului imparatesc.
E batran mosul de cand lumea,
Are o pata mare pe ochiul drept,
Ii mai tremura si man ape deasupra.
“Asta acum o sa-mi scape cazmaua in cap-
Ma gandesc, lua-l-ar dracu!”
El e un mosulica simpatico de altfel,
Politicos,
Vorbaret chiar.
Zice:” Nici o grija, tin cu strasnicie de afurisita asta de cazma.”
Si cu toate astea, din cand in cand o scapa: poc,poc, poc!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!