În lumea mare
Mi-am ales ceva mărunt:
Îți număr pașii
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încolțit de Înviere
Crește frunza, crește iarba,
Crește umbra-n umbra lor,
Adumbrindu-mă degeaba,
Cresc în sens descrescător.
Pe răboj nu-mi număr pașii,
Ce rămân tot mai puțini,
Cresc în umbra mea urmașii,
Tot mai grei și tot mai plini.
Crește ziua, scade noaptea,
Glasuri tot mai ascuțite,
Cântă, prohodindu-i moartea,
Învierii încolțite.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (29 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șapte zile
Întineresc în fiecare noapte
Și-mbătrânesc în fiecare zi
Dar ce folos? Că zilele sunt șapte
Iar noaptea numai una poate fi.
Te văd în vise, tânăr, tot mai rar
Și tot mai rar oglinda o privesc,
Am degete și suflet în zadar
Să număr am uitat și să iubesc.
Iar când primesc în dar un vis cu tine
Mă-ntreb ce să-i mai cer lui Dumnezeu
Să te visez o viață? Sau mai bine
Să fii o săptămână doar al meu?
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numărul, timpul și necazul meu
Mă simt ca o duminică pe care celelalte zile ale săptămânii o cred nebună.
Mă simt ca un soare pe care celelalte stele îl cred lună.
Mă simt ca un ceva pe care altceva îl crede nimic.
Mă simt ca un cineva pe care ceilalți nimeni îl cred, și zic:
- Doamne, tu simți că sunt mai mulți aceia care mă cred pe mine nimic sau mic,
Decât aceia care te cred pe tine mare sau tot?
- Stai liniștit, nu-i cazul, nici vremea să-i socot!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe degete
Dac-aș încerca-ntr-o noapte
Să număr stelele de pe cer
Pe degetele tale de la picioare,
Ce mi-ai face să nu mă-ncurc?
Și, dacă m-aș încurca
Și ți-aș săruta fiecare deget,
Nu-i așa că ți-ai dori și tu
Ca universul să fie infinit?...
Și stelele să fie cât mai multe,
Și degetele să ți se-nmulțească,
Să poată gura mea să le sărute;
Cam câte degete ai vrea să-ți crească?...
Să nu mai pot să număr într-o noapte
Și să m-apuce ziua numărând
La degete, la buze, la șoapte și la guri;
Și-n loc de somn, spre ziuă, tu însăți să mă furi
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (7 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lauda mortului
Am avut o viață
Cu litere mari.
M-am născut fără să știu,
Dar am învățat multe:
Să merg, să număr, să iubesc...
Am făcut totul de nota 10.
Mi-a plăcut să se scrie despre mine
Doar cu litere mari.
Un singur lucru nu am învățat:
Să mor.
Viața e ca un examen la care intri
Fără să știi ceva,
Iar când ieși, uiți tot.
Nu mă duc să văd rezultatele,
Că sunt scrise mărunt!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (13 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la numere, dar cu o relevanță mică.
Buletin amoro-logic
Pe la tine, draga mea,
Ninge bine, iarna-i grea;
Pe la mine, dragul tău,
Plouă bine, plouă rău.
Și când spun că plouă bine,
Spun că încolțesc la tine;
Putrezesc de dorul tău,
De-aia spun că plouă rău.
Bine-rău și ninge-plouă,
Număr anotimpuri: două;
Număr suflete și spun:
Unu-i doar, și rău și bun.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cucerirea spațiului
Într-un sat,
Fiecare casă e un templu,
Fiecare familie.
Pământul e dedesubt,
Cerul, deasupra.
La mine, la bloc,
Vecina de la etajul 4 e pământul,
Cea de la etajul 5 e cerul;
Și gata.
Dacă mai continuăm așa,
Doamne ferește,
Vom ajunge la biserică,
Duminica, Sâmbăta
Și-n alte zile sfinte,
Programatic.
Va exista o clădire de biserici,
Așa cum există clădiri de birouri.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (20 iunie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-i
Nu mă lăsa pe mâna mea, iubito!
Nu știu decât să scriu cântând la tine,
Sunt mult prea limitat, nemărginito:
Un înger ce nu știe să se-nchine.
Să nu ne supărăm pe imposibil,
E mediul cel mai bun în care crește
Un vis din ce în ce mai plauzibil,
Pe cât din imposibil se hrănește.
Să nu mai fiu al tău, să nu mă lași,
Temându-te că nu pot fi vreodată,
Căci nu se știe numărul de pași
Dintr-o iubire ce-i nemăsurată.
Iubita mea, nu cumva suntem cei
Doi pași neispășiți ai dragostei?
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (31 martie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nebăgare de seamă
Doamne, mi-ai dat atâtea lucruri:
Viață, viață din belșug
Aer, să respir o mie de vieți
Apă, să beau câtă vreau
Lumină, ocean care mă inundă
Păsări, voioase dimineața, grele seara
Îmgreuiate de cântec, de zbor.
Copaci și frunze fără număr
Să-mi facă umbră câtă vreau
Animale de tot felul,
Pământ să m-alerge
Drumuri nesfârșite, pe care
Să merg până la capăt
Și multe alte lucruri, pe care
N-am timp să le spun.
Ho, Doamne, mai ho!
Că n-am timp să mă bucur
De toate
Și-ți rămâne creația
Nebăgată-n seamă.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dubito, ergo sum
Mă trezesc drept și nemișcat,
Aproape țeapăn.
De ce să mă îndoiesc mai întâi?
De brațul drept, pe care
Îl arcuiesc spre tâmplă;
Forme rotunde, țeasta-mi șlefuită
De-atâtea gânduri și de-atâtea vise.
Îmi îndoiesc apoi picioarele,
Unul câte unul.
Încovoiat, urmează trupul
Să se ridice precum Lazăr,
După a patra zicere.
Nici îndoielile nu îmi mai ies
Așa de lesne.
Încovoiat, cobor la rugăciune
Și stau chircit. Nicio minune.
Nu mi-a rămas chiar niciun argument
Să cred în mine?
Îmi duc mâna către față,
Să știu de mai sunt în viață.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Marius Robu despre numere, adresa este: