Chit (a se citi la umbra personajului biblic Iona)
Pământul e o mamă eroină,
În fiecare an însărcinată
Nouă luni,
Renaște primăvara.
Mamă, câte fete ai?
Cât voi mai aștepta să naști
Și primăvara mea?
Nu vezi că nu am de ales?
De ce nu m-ai fi logodit de mic,
Să nu mai am de ce s-aștept o fată
Mare?
Mamă,
Scutește-mă de această povară
Și mă însoară
C-o primăvară
Care-i fecioară,
Căci mi-a trecut și vremea-n care
Feciorul singur să se-nsoare
Poate.
Însoară-mă, mamă, cu toate!
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce iubesc femeile
Iubesc decât din inerție,
Primul motor, cel nemișcat,
Ce duduia peste câmpie,
Pe coastă-n vale... m-a lăsat.
Iubesc numai din desfrânare,
Dar sunt poftit și admirat,
Precum un prinț de-o fată mare,
De toate elele din sat.
Iubesc la trap și la galop,
Fecioară, văduvă, soție...
Secretul meu: n-am niciun strop
De dragoste. Doar inerție.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (31 octombrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mă gândesc la faptul că voi muri
Cum cred că o fecioară se gândește
La faptul că va fi dezverginată;
Cum să nu vreau?!
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dialog în noaptea nunții
- Miresică, miresică
Ți-o spun fără supărare:
Tu nu mai ești fată mare
De când erai fată mică!
- Ginerică, ginerică
Ți-o spun fără supărare:
Dacă vreai să fiu mai mică
Trebuia să fii mai mare!
poligramă de Marius Robu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Astingere
Cât drum străbate raza de la soare
Și până la gutuia din gutui,
Numai s-o prindă, ca pe-o fată mare,
Căzând în patul alb al frigului!
Da, mă refer la brumă, dragii mei,
Cearceaful alb gătit pentru căderi,
Trădând fiorul oricărei femei
În fața primei sale mângâieri.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
PARCĂ FOCUL
Cresc sânii de fecioare prin biserici
Duminică de vară și de foc,
La liturghii, dar mai ales la predici
Doar sânii din icoane stau pe loc.
Cresc îngerii, Treimea se dilată
Fecioarele se vor măcar privite,
Sân vreau să fiu, să cresc în piept de fată,
Să fiu izvor de lapte și ispite.
Cresc repede nălucile din minte
Păcatele grăbite le urmează,
Ce rar și ce puțin mai sunt cuminte,
Și cresc, de parcă focul m-alăptează!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Luna este albă, mică și rotundă și frumoasă
Ca un sân de fată mare și cuminte și sfioasă
Razele-i pătrund prin geamuri și pe fața unui prunc
Se opresc șoptindu-i visul. Doamne, unde să mi-arunc
Ochii, sufletul din mine și cu tot ce am în el
Spre lumina ta din ceruri sau spre David-Mugurel?
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albastru și verde
Fecioarele sunt mânze, femeile snt iepe,
Doi armăsari mi-s ochii din care pasc jeratic
Și crudă mi-este iarba din sufletul ce-ncepe
Să simtă mușcătura de foc primăvăratic.
Fecioarele sunt frunze, femeile sunt iarbă,
Le paștem dacă ne cad să ne răsară
Mă simt ca un cal albastru mânat de pofta oarbă
De-a paște fericirea cu-o fragedă fecioară.
Mă paște iarba, Doamne, blestemul și norocul
Care pe care nu știu se paște sau ne paștem
Purtăm pe spate cerul și sub copite focul
Dar că suntem ca iarba nu vrem să recunoaștem.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbarea semnelor
Zilele noaptea se schimbă
Ca femeile cuminți
Când au buzele fierbinți
Și vorbesc în altă limbă.
Când cu trupul gol se plimbă
Dragostea de fată mare
De la vis la disperare
Noaptea zilele se schimbă.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocalipsa culorilor
Frunzele ude
Pică uscate
Fecioare crude
Pică pe spate
Apocalipsa
Pică mai rar
Îi simte lipsa
Vântu-n frunzar
Focul ce vine
Galben și crud
Pică pe mine
Verde și ud
poezie de Marius Robu din Aproape alb (2 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CIRCUITUL APEI ÎN IUBIRE
Ploi de vară, ploi de vară,
Fete mari și repezite
Care stau să se mărite
Prima oară, prima oară.
Ploi de vară, ploi de vară,
Mame grijulii și treze
Care stau să alăpteze
Și coboară, și coboară.
Ploi de vară, ploi de vară,
Tați posomorâți, tunând,
Care stau doar așteptând
Să răsară, să răsară.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două viteze viteze
De lumină să fugim,
Adormim.
Visele să le gonim,
Ne trezim.
Viteza luminii
Poartă fuste mini,
Goana viselor,
Chiloți cu picior.
Două fete mari,
Distincte-n scalari.
Spuneți-mi voi care
Mai fată, mai mare.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Familia "P"
Mintea bărbatului - fecioară,
Mintea femeii - copt bărbat;
Una-i ca perna de ușoară,
Cealaltă, grea precum un pat.
Perna femeilor - o piatră,
Patul bărbaților - un sân;
Iubirea trece, moartea latră,
Perna și patul, soți rămân.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la virginitate, dar cu o relevanță mică.
Seceta desfrânată
O secetă plângea lâng-o fântână
Și se ruga cu foc lui Dumnezeu:
"Mai lasă-mă, Părinte, doar o lună
Cu soarele vărsat în pieptul meu!"...
Când a venit o ploaie și seceta fecioară
S-a răcorit de-odată din piept și până jos;
Dar a-nceput s-o ude, și-a început s-o doară
Și s-a sfârșit iubirea din visul ei frumos.
Plângea și se ruga lui Dumnezeu,
Că tocmai se trezise dintr-un vis;
I-am auzit cuvintele doar eu,
Dar niciodată-n viață nu le-am zis.
O scetă plângea la poarta mea
Și se ruga să n-o spun la vecine
Că s-a ținut cu soarele și-ar vrea
Să vină să se țină și cu mine!
poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haină strâmtă
Cu Dumnezeu de mână prin oraș
O fată se plimba fără să știe
Că Dumnezeu e cel mai drăgălaș,
Copil, Băiat, Bărbat... ce-o fi să fie.
Cu Dumnezeu la tine la picioare
Te crezi nefericită și te rogi
Să nu rămâi de-a pururi fată mare
Și dai un ban la orbi și la ologi.
Cu Dumnezeu de vorbă și de taină
Chiar azi ai stat, și nici n-ai bănuit
Că sub acea puțin cam strâmtă haină
Se-ascunde visul tău nemărginit.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză molcuță, Toamnă desculță
Din frunze, vântul țese covoare,
Le pune toamnei, moi, la picioare;
Sunt veștejite, asta le ține
Să nu-i rănească tălpile fine;
Când se usucă, își ia botine,
Le poartă până ce iarna vine...
Toamna-i desculță, și, prin urmare,
Frunza-i molcuță, ea, fată mare.
poezie de Marius Robu (1 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză molcuță,
FRUNZĂ MOLCUȚĂ,
TOAMNĂ DESCULȚĂ
Din frunze, vântul țese covoare,
Le pune toamnei, moi, la picioare;
Sunt veștejite, asta le ține
Să nu-i rănească tălpile fine;
Când se usucă, își ia botine,
Le poartă până ce iarna vine...
Toamna-i desculță, și, prin urmare,
Frunza-i molcuță, ea, fată mare.
01.09.2021
poezie de Marius Robu
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Murg în amurg
Ochii mei sunt niște cai
Care fug din iad în rai,
Sufletu-mi, de vorbe dus,
Tropotește spre apus.
Iar la ceas de înserare,
O privire și-o uitare
Galopează-n sens opus,
Una-n jos, cealaltă-n sus.
Ochii mei, doi armăsari,
Fug de parcă-s fete mari;
Sufletului, cal bătrân,
Înainte-i mult rămân...
Ce treime despărțită
În amurg, de ochi mințită
Și de vorbe înșeuată,
Călărit-am ziua toată!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când există sufletul
Suflă vânt de primăvară,
La urechea mea, șoptit,
Vocea lui chemând afară
Sufletul meu amorțit.
Rușinos ca fata mare,
Suflețelu-mi, încurcat,
Îi zâmbește și tresare
Feciorelnic, rușinat.
Vântule, măi vânticel,
Ce vrei tu de la ce n-am?
Suflete, măi suflețel,
Ce te miști precum un ram?
Vreți să dovediți că omul,
Primăvara când sosește,
Înverzește precum pomul,
Deci există când iubește.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (3 martie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gărgăuni de fată mare
Dragobete, Dragobete,
Dai târcoale pe la fete
Și le lași grele, băiete,
Cu mijlocul strâns în bete
Și cu prea multe secrete!
Pe Ilinca lui Papuc
O lăsași singură-cuc,
Frusinei a lui Moțoc
I-a adus barza un cioc,
Sânziana lui Gheorgiță
Și-a dat foc la prepeliță,
Ruxandra lui Machisân
A făcut un pui în fân,
Bombonica lui Jartea
Și-a luat zborul după ea,
Mardaloaica lui Mardare
Se crede privighetoare,
Iar Ghițoaica lui Ghițoi
A rămas fără bărzoi,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (21 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Marius Robu despre virginitate, adresa este: