Marius Turda despre Europa

Am ales eugenia şi biopolitica în Europa de Est pentru că în perioada în care îmi terminam eu doctoratul aceste subiecte nu erau cunoscute, nici în Vest, dar nici în ţările respective din Europa de Est. Subiectul a fost tabu în perioada comunistă şi post-comunistă.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria complexă a eugenismului european nu numai că serveşte, de exemplu, pentru ilustrarea modului în care a fost folosită ştiinţa în scopuri politice, ci indică totodată existenţa unei anumite atracţii pentru idealul eugenic de proiectare şi control al populaţiei umane, un ideal pe care toate ideologiile politice şi culturale ale modernităţii l-au găsit irezistibil.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am încercat să demonstrez că eugenismul nu trebuie tratat ca un episod ruşinos al istoriei ştiinţelor biologice şi medicale şi nu ar trebui izolat de contextul său social, politic şi naţional, ca o deviaţie de la normă care a dus în cele din urmă la măsurile genocidale ale regimului nazist, ci ca pe o parte integrantă a modernităţii europene, în care statul şi individul s-au îmbarcat într-o aventură fără precedent pentru reînnoirea comunităţii naţionale.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tendinţa de a-i defini pe români ca fiind ceilalţi a fost dureroasă pentru mulţi tineri din România care au plecat în ţările Europei de Vest. Putem să-l numim un proces de geografie simbolică, aşa cum sugera Sorin Antohi, sau un proces de restructurare a imaginii despre sine a Occidentului, cum spunea Maria Todorova. Este clar însă că acest proces istoric a marcat în mod real, nu doar simbolic... Însă, experienţa de a te fi născut şi crescut în România a fost şi a putut fi folosită şi într-un mod pozitiv.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genul de biopolitică ce a apărut spre sfârşitul anilor 1930 a fost nu numai un proiect al elitelor şi experţilor, dar şi o transformare socială şi culturală complexă, un discurs, un set de idei şi practici, care nu numai că a dat formă strategiilor ingineriei sociale, dar a şi modelat profund comportamentul social. De asemenea, trebuie să ţinem seama că ideea biopolitică a unui stat total care controlează şi administrează organismul naţional era o componentă intrinsecă a discursului eugenic pretutindeni în Europa, nu doar în Italia fascistă şi în Germania nazistă.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am să uit niciodată prima dată când am ajuns la Oxford, venind de la aeroportul Heathrow. Şi acum, de fiecare dată când merg cu maşina de la Londra, îmi vine în minte aceea zi de septembrie, o zi de toamnă minunată, în anul 2000. De la staţia de autobuz am mers direct la colegiul Oriel, care este unul foarte vechi. A fost fondat în 1326 de regele Edward al II-lea. Tot cam pe atunci - o dată exactă nu avem - voievodul român Dragoş din Maramureş a trecut munţii în viitoarea Moldova. Am stat la colegiul Oriel până am terminat doctoratul. În corpul profesoral, la departamentul de istorie, am intrat în 2006, când am început să organizez un seminar despre Europa Centrală şi de Est.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!