Marius Turda despre educaţie

Sigur că unele sisteme educaţionale sunt recunoscute ca fiind foarte bune, iar cel din România nu, însă cred că selecţia se face pe baza aplicaţiei proprii. Nu sunt prea mulţi studenţi din România care vin să studieze Istoria la Oxford.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În multe privinţe, perioada interbelică este pentru majoritatea românilor doar Crainic, Blaga, Cioran, Eliade, Ionescu, Sebastian. Unii mai ştiu de Gusti sau de Galopenţia. Nu se scrie însă despre Iuliu Moldovan, Herseni, Mănuilă, Iordache Făcăoaru, Petre Râmneanţu, Ovidiu Comşia, Necrasov, şi alte sute de profesori şi cercetători din universităţile şi centrele de cercetare din perioada respectivă.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1905 a fost inaugurată prima catedră de eugenism, la Universitatea din Londra, catedră a cărei misiune este de a "avansa în studiul exact a ceea ce se numeşte eugenism naţional", aşa cum intenţionase Galton... În 1907 a luat fiinţă la Londra Societatea de Educaţie Eugenică.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că istoricii români, cu puţine excepţii, ştiu ce a însemnat eugenismul pentru istoria modernă a României. Nu doar la facultăţile de istorie nu se studiază acest subiect, însă nici la sociologie, antropologie, drept, filozofie sau litere. În Anglia, acestea sunt facultăţile unde se studiază eugenismul. Situaţia nu stă neapărat mai bine în Franţa, de exemplu, unde dezbateri publice despre eugenismul francez - foarte asemănător cu cel românesc - nu au avut loc sau au avut loc într-un cadru academic foarte restrâns. Eu cred că trebuie schimbată nu doar metodologia educaţiei, ci şi cea a disciplinei istoriei în România, astfel încât subiecte precum eugenismului să nu fie evitate.

Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discursul public despre eugenism a fost foarte răspândit, de la reviste de popularizare a ştiinţei şi medicinii până la reviste de interes general, expoziţii publice şi conferinţe radio. Au existat reviste specifice dedicate eugenismului şi se preda la universităţile din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Spre exemplu, expoziţia publică din Parcul Carol din anul 1936 dedicată copilului, organizată de Fundaţia Principelui Mircea. Panouri şi pavilioane tratau diferite subiecte legate de copil şi familie, de la alăptat până la educaţia eugenică: părinţii erau informaţi despre importanţa eredităţii, a bolilor congenitale, a bolilor venerice, despre importanţa familiei pentru stat şi naţiune.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!