Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Marius Turda despre nazism

Eugenismul poate fi privit și studiat, în aceeași măsură, ca un sistem de gândire polisemantic. Astfel, rasismul, naționalismul, fascismul, nazismul și comunismul – au folosit știința, influențând treptat modul în care eugenismul a fost definit până în anii 1950.

în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Eugenism si modernitate. Natiune rasa si biopolitica in Europa" de Marius Turda este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.92- 20.99 lei.

Eugenismul nu este doar legat de experiență nazistă. El a existat în toate țările lumii în secolul al XX-lea și continuă să existe în practicile curente ale medicinii preventive, consiliere genetică, și anumite technologii ale reproducției umane. Este important să știm aceste lucruri mai ales acum când se discută atât de des despre inginerie genetică și aplicarea ei la categorii largi ale populației.

în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am încercat să demonstrez că eugenismul nu trebuie tratat ca un episod rușinos al istoriei științelor biologice și medicale și nu ar trebui izolat de contextul său social, politic și național, ca o deviație de la normă care a dus în cele din urmă la măsurile genocidale ale regimului nazist, ci ca pe o parte integrantă a modernității europene, în care statul și individul s-au îmbarcat într-o aventură fără precedent pentru reînnoirea comunității naționale.

în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În România existau minorități naționale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o națiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreiești, care prevedeau, printre altele, o definiție pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice și biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă și Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naționalismului românesc.

în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Genul de biopolitică ce a apărut spre sfârșitul anilor 1930 a fost nu numai un proiect al elitelor și experților, dar și o transformare socială și culturală complexă, un discurs, un set de idei și practici, care nu numai că a dat formă strategiilor ingineriei sociale, dar a și modelat profund comportamentul social. De asemenea, trebuie să ținem seama că ideea biopolitică a unui stat total care controlează și administrează organismul național era o componentă intrinsecă a discursului eugenic pretutindeni în Europa, nu doar în Italia fascistă și în Germania nazistă.

în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Marius Turda despre nazism, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce trebuie să fie important sentimentul național? Răspunde acum!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Subiecte de interes

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!