Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Marius Turda despre timp

Eugenismul poate fi privit și studiat, în aceeași măsură, ca un sistem de gândire polisemantic. Astfel, rasismul, naționalismul, fascismul, nazismul și comunismul – au folosit știința, influențând treptat modul în care eugenismul a fost definit până în anii 1950.

în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Eugenism si modernitate. Natiune rasa si biopolitica in Europa" de Marius Turda este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.92- 20.99 lei.

Eugenismul nu este doar legat de experiență nazistă. El a existat în toate țările lumii în secolul al XX-lea și continuă să existe în practicile curente ale medicinii preventive, consiliere genetică, și anumite technologii ale reproducției umane. Este important să știm aceste lucruri mai ales acum când se discută atât de des despre inginerie genetică și aplicarea ei la categorii largi ale populației.

în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La începutul războiului, unii eugeniști erau înclinați să ia în considerare mai cu seamă efectele pozitive ale războiului, în special când era vorba de încurajarea patriotismului și a solidarității naționale. La sfârșitul anului 1916 se observa însă tot mai mult formarea unui consens în privința naturii disgenice a războiului, natură care îi afecta în egală măsură pe combatanți și populația civilă.

în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În România existau minorități naționale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o națiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreiești, care prevedeau, printre altele, o definiție pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice și biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă și Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naționalismului românesc.

în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Genul de biopolitică ce a apărut spre sfârșitul anilor 1930 a fost nu numai un proiect al elitelor și experților, dar și o transformare socială și culturală complexă, un discurs, un set de idei și practici, care nu numai că a dat formă strategiilor ingineriei sociale, dar a și modelat profund comportamentul social. De asemenea, trebuie să ținem seama că ideea biopolitică a unui stat total care controlează și administrează organismul național era o componentă intrinsecă a discursului eugenic pretutindeni în Europa, nu doar în Italia fascistă și în Germania nazistă.

în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În 1927 apare prima societate de eugenie din România, fondată la Cluj de Iuliu Moldovan, care deja în anii 1930 număra 300 de membri. În '39 existau deja cinci societăți de eugenie în România, care erau unite într-o Federație a Societăților de Eugenism. Acestea erau doar societățile românești. A existat însă un foarte puternic și extins eugenism german în Transilvania și Banat la fel cum a existat și un eugenism maghiar în Transilvania în perioada interbelică.

în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Majoritatea americanilor, și mai ales cei albi, cred că ei se nasc cu o identitate etno-lingvistică bine definită. Ei nu înțeleg că această identitate este negociată și recreată permanent. Musulmanii și sud-americanii care nu se conformează acestei identități "Americane" au fost ținta lui Trump în timpul campaniei prezidențiale. El a promis că le va interzice musulmanilor să intre în țară și i-a descris pe mexicani ca violatori, criminali și traficanți de droguri. A promis chiar construirea unui zid la granița cu Mexic. Pe scurt, le-a promis un nou "vis american".

în ziarul Adevărul, articolul ''Donald Trump și noul vis american'' (14 noiembrie 2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Discursul public despre eugenism a fost foarte răspândit, de la reviste de popularizare a științei și medicinii până la reviste de interes general, expoziții publice și conferințe radio. Au existat reviste specifice dedicate eugenismului și se preda la universitățile din București, Cluj și Iași. Spre exemplu, expoziția publică din Parcul Carol din anul 1936 dedicată copilului, organizată de Fundația Principelui Mircea. Panouri și pavilioane tratau diferite subiecte legate de copil și familie, de la alăptat până la educația eugenică: părinții erau informați despre importanța eredității, a bolilor congenitale, a bolilor venerice, despre importanța familiei pentru stat și națiune.

în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.

Nu am să uit niciodată prima dată când am ajuns la Oxford, venind de la aeroportul Heathrow. Și acum, de fiecare dată când merg cu mașina de la Londra, îmi vine în minte aceea zi de septembrie, o zi de toamnă minunată, în anul 2000. De la stația de autobuz am mers direct la colegiul Oriel, care este unul foarte vechi. A fost fondat în 1326 de regele Edward al II-lea. Tot cam pe atunci - o dată exactă nu avem - voievodul român Dragoș din Maramureș a trecut munții în viitoarea Moldova. Am stat la colegiul Oriel până am terminat doctoratul. În corpul profesoral, la departamentul de istorie, am intrat în 2006, când am început să organizez un seminar despre Europa Centrală și de Est.

în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Marius Turda despre timp, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook