Citate despre Masa tăcerii și Poarta sărutului
citate despre Masa tăcerii și Poarta sărutului (inclusiv în versuri).
Brâncușiană
Trec pe sub Poarta Sărutului,
mă așez la Masa Tăcerii,
admir Coloana Infinitului
și recunosc Creatorul.
poezie de Dumitru Delcă (19 februarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sculptând un... vis
Eram singur la "Masa Tăcerii"
cu buzele lipite de "Poarta Sărutului"
îmi spuneam "Rugăciunea" de seară
având privirea îndreptată către "Coloana Infinitului"
de unde își lua zborul "Pasărea în Văzduh"
o " Pasăre Măiastră" care ducea cu ea
"Visul" meu către... Cel de Sus.
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!
În loc de "cu buzele lipite de" (patetism exagerat) merge mai bine " cu gândul la". E și mai logic. [...] | Citește tot comentariul
Brâncuși
Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o rugăciune
am deschis poarta sărutului
și m-am așezat la masa tăcerii
vorbea cumințenia pământului
și creștea piatra lipindu-și
de obrazul meu somnul
toate rosteau numele
un singur nume
reverberând în tăcere
într-un târziu, cu fâlfâit
de aripi incolore,
l-a prins în cioc măiastra
și l-a urcat
în înaltul coloanei fără de sfârșit
Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o pioasă rugăciune
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Masa tăcerii și Poarta sărutului, dar cu o relevanță mică.
Simboluri brâncușiene
Cântă Jiu-n matcă, cântă,
Derulând povești trecute,
Roata mesei împietrită
Invită la cugetări,
Veșnic lume, veșnic multă.
S-au pus, pe Masa Tăcerii
Plâns de daltă și durere,
Coatele de gânditori
Implorând dorinți de pace
Și multă iubire.
Sub Poarta Sărutului,
Piatră de iubiri cioplită,
Trecut-am gânditori,
Cum n-am fost niciodată,
Sărutând cu patos,
Sub horă de îmbrățișări
Mă prindeau fiori.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (24 octombrie 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși
Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o rugăciune
am deschis poarta sărutului
și m-am așezat la masa tăcerii
vorbea cumințenia pământului
și creștea piatra lipindu-și
de obrazul meu somnul
toate rosteau numele
un singur nume
reverberând în tăcere
într-un târziu, cu fâlfâit
de aripi incolore,
l-a prins în cioc măiastra
și l-a urcat
în înaltul coloanei fără de sfârșit
Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o pioasă rugăciune
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din volumul adevărul din cuvinte, de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Masa Tăcerii
M-a-îndemnat inima
Să deschid
Poarta Sărutului in timp ce
În vârful Coloanei Fără Sfârșit
Cânta un tril de
Pasăre Măiastră!
În jurul meu se lăsă o liniște adâncă
Asemeni Cumințeniei Pământului.
Pe unul din scăunele,
Cu privirea-i de copil,
Cu fruntea-i plină de sudoare,
S-a așezat să-și tragă un pic
Răsuflarea.
O domnișoară, Pogany,
I-a șters fruntea și i-a mângâiat-o!
Să ne trăiești, Brâncuși!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
în timpul regimului trecut, se vorbea de "Coloana Infinitului". În realitate, această capodoperă s-a numit "Coloana pomenirii fără sfârșit". Monumentul de la Târgu Jiu avea pentru Brâncuși o conotație declarat comemorativă: era dedicat soldaților gorjeni care s-au jertfit în Războiul de Întregire a Țării. Brâncuși a refuzat orice onorariu pentru această lumânare infinită, ca și pentru celelalte monumente ridicate la Târgu Jiu: Masa Tăcerii și Poarta Sărutului.
Calinic Argatu în Pace și bucurie cu Brâncuși (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coloana Infinitului
Respir încet
și văd
se unesc în sânge și trup
la Masa Tăcerii
sub blana mielului
Respir încet
și văd
căzuți sunt toți
în strângerea de șarpe
măslinul singur
stă drept în noapte
Respir încet
și văd
la ieșirea din grădină
trec prin Poarta Sărutului
plătind vama cu o ureche
și treizeci de arginți
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ochi de țăran
În țara asta frumoasă cu nume de poet
Eminescu privea rugăciunea unui dac,
poarta sărutului pe sub care trec
are stâlpi dăltuiți în piatră
și susțin o ladă de zestre
în care-i împăturită istoria unui neam
trecut peste nesfârșite încercări de moarte
și totuși există treaz.
Pe când voi îmbătrâni lângă masa tăcerii
idei de păsări vor zbura spre cer,
de voi rămâne nemuritor și magic
privind coloana înfiptă-n înfinit
cu ochi de țăran dintr-un sat
rămas într-o veșnicie uitată.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe când voi îmbătrâni
În țara asta frumoasă cu nume de poet
Eminescu privea rugăciunea unui dac,
poarta sărutului pe sub care trec
are stâlpi dăltuiți în piatră
și susțin o ladă de zestre
în care-i împăturită istoria unui neam
trecut peste nenumărate încercări de moarte
și totuși există treaz.
Pe când voi îmbătrâni, lângă masa tăcerii
idei de păsări vor zbura spre cer,
de voi rămâne nemuritor și magic
privind coloana înfiptă-n înfinit
cu ochii de țăran dintr-un sat
rămas într-o veșnicie născută-n el
și uitată pe ulițe.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși
E o masă a tăcerii la care stă
Gânditorul de la Hamangia.
Brâncuși obosit după călătoria prin lume,
se așază și el la masa rotundă din lemn
și gustă roadele pământului originar.
Suferința din gând își vede simbolurile
cum se nasc din lucruri simple.
Ideile se cioplesc în masa tăcerii,
pleacă fecund spre poarta sărutului și coloana fără sfârșit
după ce a inițiat himere, vrăjitoare, domnișoare, prințese...
și zborul unor păsări văzute la Hobița
chiar pești ori țestoase zburătoare.
Urmașii un timp n-au priceput nimic
considerându-l un copil plecat!
Sculptorul este prezent în piatra, metalul și lemnul lumii
mai mult decât în conștiința noastră
de neînsemnați muritori.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși
Brâncuși a creat
Coloana Infinitului,
Poarta Sărutului,
Masa Tăcerii,
minuni așezate pe axa
unei mărturii universale.
Coloana Infinitului,
invenție nemuritoare,
spre cer e ridicată,
către soare
cu corpul înfipt în Univers
și temelia într-un loc vacant,
ne atrage mereu cu un aer savant,
mărturie rămasă-n veacuri moștenire,
ordonată geometric cu desăvârșire.
Să dovedească suprem că Brâncuși
a fost oltean get-beget,
un plugar plecat dintre brazde.
Țăran zămislit din pământ românesc
care a înălțat brazda din temelie
[...] Citește tot
poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă primăvara ar putea alege să fie om femeie ar fi
parfumul ei îmbătător nu ar avea nimic de suferit
toate cuiburile îmi amintesc asta
fiecare fluture amețit de chemarea florilor
albinele care-și scutură iarna de pe aripioare
chiar și poiana de sub jocul mieilor
locul în care trona imperial omul de zăpadă
ultima întâlnire dintre fulgi înainte de a se transforma în rouă
țipătul insinuant al pițigoiului și mugurii cătinei
delicatele buburuze în căutarea lor ideatică atribuită de copilul din mine
și florile de cireș
inima mea care respiră prin zarzării de "La Medeleni"
poarta sărutului prin care zăresc masa tăcerii ca pe o cină de taină
toate aceste banale manifestări de primăvară sunt în fapt minuni
fiecare petală care se scutură dezvăluind promisul fruct
îngerii care desfac albul norilor de albastru
prin succesive întremări de-o clipă
sufletul bănuit dincolo de fiecare trup țărână
frumusețea acestui anotimp asemuit cu renașterea
nu ar avea nimic de pierdut în chip de afrodită
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Doamne, când m-ai întrebat dacă te iubesc,
Ți-am răspuns privind peste Carpați,
La coloana Infinitului.
Am intrat pe Poarta Sărutului,
Și mai apoi stat la Masa Tăcerii,
Gândindu-mă la Pasărea Măiastră
Ce de zor îmi cântă despre șapte vai și-o vale adâncă,
Și am bătut și Ciuleandra pe loc...
Auzindu-mă suspinând, codrii de aramă
Freamătă a istorie, a viață, a iubire, a jale și dor,
Și mă duc printre ei spre apa vie...
Ce izvorăște-ncet din inima munților.
Sufletul meu ești tu,
Țară frumoasă cu oameni bogați,
Cu moldoveni și munteni,
Cu ardeleni și dobrogeni, cu toții frați.
[...] Citește tot
poezie de Florin Mihai Gebescu (10 ianuarie 2019)
Adăugat de Florin Mihai Gebescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Masa tăcerii și Poarta sărutului, adresa este: