Mihail Mataringa despre cuvinte

Şi-a dat cuvântul de onoare, rămânând un om fără cuvânt.

aforism de Mihail Mataringa (8 decembrie 2011)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre cuvinte
Sufletul poetului
În suferinţă

haiku de Mihail Mataringa (18 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îi soarbe cuvintele cu nesaţ, cu riscul de a face indigestie.

aforism de Mihail Mataringa (28 mai 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între critică şi calomnie distanţa poate fi de un singur cuvânt.

aforism de Mihail Mataringa (15 aprilie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul umblă
Desculţ printre cuvinte
În miezul iernii.

haiku de Mihail Mataringa (25 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine citeşte printre rânduri trebuie să cunoască foarte bine sensul cuvintelor.

aforism de Mihail Mataringa (19 iulie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-au dat în mână o pensulă şi un şevalet. Omul puse şevaletul pe genunchi, amestecă pensula în culoare şi începu să înşire cuvinte pe pânză. Nu era pictor, ci scriitor.

aforism de Mihail Mataringa (14 iulie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om de cuvânt nu are de ce să facă jurăminte.

aforism de Mihail Mataringa (13 iunie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţin oţet, şi "salata de cuvinte" ar putea deveni comestibilă.

aforism de Mihail Mataringa (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fraza a fost scoasă din context. Încercarea de a o introduce înapoi s-a soldat cu un eşec, locul ei fiind imediat ocupat de alte cuvinte. Rămasă pe dinafară, îşi pierdu în cele din urmă orice sens şi fu dată uitării, pierzându-se în noianul de citate rămase fără stăpân.

Mihail Mataringa (19 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noe şi potopul

Când a eşuat
Arca lui Noe pe Ararat,
Dobitoacele toate
Au răsuflat uşurate.

Numai Noe,
Dintr-un vârf de plop
Se distra citind
Cuvântul "potop"
Pe dos, care tot potop era.

Se vede treaba
Că de potop
Nu putea scăpa
Nici în vârf de plop.

poezie de Mihail Mataringa (16 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

A promis că nu se va ţine de cuvânt şi s-a ţinut de cuvânt!

aforism de Mihail Mataringa (28 mai 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă ascund în spatele cuvintelor. De ce să folosesc "ariergarda", când "cea mai bună apărare e atacul"?

aforism de Mihail Mataringa (17 aprilie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrieţi, numai scrieţi, căci va veni o vreme când nu doar voi veţi îmbătrâni, ci şi cuvintele îşi vor pierde din vivacitate şi savoare, când frazele se vor înşira tot mai încâlcite, când totul va deveni confuz şi grotesc. Va veni o vreme a rătăcirii şi alienării, iar la final va veni şi doamna cu coasa să vă întrebe dacă aţi scris frumos şi să vă ceară un autograf pe ultima voastră carte. Iar pe ea nu aveţi cum să o refuzaţi.

Mihail Mataringa (11 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată filozofia, sau mai bine zis toate filozofiile lumii nu fac altceva decât să speculeze absenţa acelui "punct de sprijin" de care vorbea Arhimede. Dacă acest reper ar exista cu adevărat, toată povestea s-ar reduce la un singur cuvânt: "Evrika!"

Mihail Mataringa (25 octombrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul "noroc" este atât de lipsit de sens încât el ar trebui scos din dicţionar. Suntem guvernaţi de Destin de la naştere şi până la moarte şi chiar înainte şi după aceste două evenimente. Un om "norocos" nu este altceva decât un om care trebuie să-i mulţumească Destinului pentru soarta pe care i-a hărăzit-o.

Mihail Mataringa (12 decembrie 2015)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu nu doar s-a folosit în modul cel mai judicios de limba română pentru a crea capodopere, ci a creat limbă nouă. Întocmai cum sculptorul modelează piatra pentru a scoate din ea forme şi suflet, tot aşa Eminescu şi-a muiat pana în creuzetul plin cu dulci cuvinte româneşti pentru a modela şi a îmbogăţi mai apoi limba neaoşă românească.

Mihail Mataringa (6 februarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă am şti precis că toate lucrurile îşi au originea în acel punct infinit de mic, infinit de dens şi infinit de fierbinte, atunci toată filozofia lumii s-ar reduce şi ea la un singur cuvânt, infinit de adevărat, infinit de cuprinzător şi infinit de greu. Necazul e că sunt unii care se îndoiesc de existenţa primordială a acestui punct şi vin cu o mulţime de alte teorii, care mai de care mai fanteziste. Prin urmare, nu ştim nimic precis, lucru de care profită din plin marii filozofi ai lumii, care aduc apă la moara stricată a marilor savanţi, tot ai lumii, singurii care mai pot dormi noaptea cu sufletul împăcat fiind doar proştii şi indiferenţii.

Mihail Mataringa (6 noiembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe-un taler să aşezi, poete...

Pe-un taler să aşezi, poete, lutul greu
Că doar din lut suntem şi tu şi eu...
Pe-al doilea taler pune fantezia
Şi vei vedea cât trage Poezia!

Căci ce-am fi noi, afară de pământ
De n-am trudi cu râvnă la cuvânt?
Ce-ar zice oare Creatorul, dacă,
N-am scoate-un vers divin din piatră seacă?

Prietene, care citeşti şi ai chemare,
Răspunsu-l afli chiar în întrebare:
Cum să nu fie Poezia "grea"
Când litere de plumb rodesc în ea?!

poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (2008)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii poeţi parcă scriu pe glaspapir. Cuvintele apar întrerupte, zgâriate, neinteligibile, zgrunţuroase. Începi lectura şi după câteva versuri simţi cum încâlceala ideatică din mintea autorului te tulbură şi pe tine, îţi creează o stare de disconfort dacă nu chiar de confuzie, determinându-te să abandonezi tentativa de a termina de citit poemul cu pricina. Cauţi salvarea în alte pagini, dar simţi fragmentele minuscule de sticlă întrându-ţi în degete, duşmănoase şi respingătoare, aşa că într-un final renunţi şi aşezi cu grijă cartea înapoi pe raftul de unde ai luat-o, dacă nu cumva o îndeşi înciudat la întâmplare, unde s-o nimeri...

Mihail Mataringa (3 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!