Era început de primăvară, prin martie, și pe ferestrele deschise năvălea lumină nouă, ca o fulguire de aur. Domnu Trandafir ne privea vesel cu ochii lui negri.
- Băieți, zise deodată domnu Trandafir, astăzi trebuie să ieșim și noi ca gâzele, la soare...
într-un freamăt de bucurie, ne îmbulzirăm spre ușă și ieșirăm în ceardacul larg, de unde se vedea, revărsat pe vale, șesul cel mare al Șiretului, subt aburii subțiri [...]
Mihail Sadoveanu în Cheia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt cărți și cărți. Unele sunt destinate pieirii chiar dintru început, căci nu-s lumină din
lumina umanității. Altele au destinul să supraviețuiască atât cât va mai fi om trăitor sub soare. În acestea se cuprind aspirațiile și idealurile generațiilor, acestea sunt moștenirea noastră cea bună și neprețuită; primele au putut dura într-o lume de rău întocmită, au putut suporta nefericirile, nădăjduind...
Mihail Sadoveanu în M-am dus să văd numai cu duhul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndată a ieșit domnul Iacobache, primarele, cu slujbașii; și Ghiță, cel mai spătos și mai de ispravă fecior boieresc, s-a crăcănat în capul satului, cu mânile-n șolduri, și-a dat căciula pe ceafă și a prins a striga cumplit, cum îi era obiceiul, de s-auzea până-n vale, peste zece hudiți: Ascultați... oameni buni!... Vine apa mare și ia podul! Ascultați... poruncă boierească: să iasă din fiecare liță câte doi oameni! Iar a început să buciume Ghiță în capul satului...
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt cărți și cărți. Unele sunt destinate pieirii chiar dintru început, căci nu-s lumină din lumina umanității. Altele au destinul să supraviețuiască atât cât va mai fi om trăitor sub soare. În acestea se cuprind aspirațiile și idealurile generațiilor, acestea sunt moștenirea noastră cea bună și neprețuită; primele au putut dura într-o lume de rău întocmită, au putut suporta nefericirile, nădăjduind...
citat celebru din Mihail Sadoveanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
După cuvântul înțelepților de demult, oamenii din acest colț de lume sunt copii ai pământului lor și ai cerului lor. Trupurile lor se alcătuiesc și cresc din anume hrană pe care o au la îndemână în câmpurile cu holde, în dumbrăvi și livezi și pe plaiurile muntelui. Firea și sufletul lor au blândețea acelor țărmuri îmbielșugate unde i-a așezat dintru începutul lumii Dumnezeu, fiind în același timp schimbătoare și furtunoase, nestatornice și viclene ca apele, ca vânturile și ca tot văzduhul lor fără cumpănă, întru care se îmbulzesc arșițele și gerurile.
Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din zări, din cuibul furtunii, într-o dimineață au început a se ridica nouri negri. Veneau cu grăbire, treceau, iar veneau îmbulziți; și deodată lumina depărtărilor pieri. Începu să picure în pulberea fierbinte a drumului, În sat la Buciumeni, oamenii ieșeau afară din case, priveau văzduhul spre munte și cereau ploaie făcându-și cruce: «Dă, doamne!». Picușurile conteniră. După jumătate de ceas porniră din nou, mai mărunte și mai dese, apoi se opriră iar, ca după o osteneală. Pe urmă o lumină cenușie se întinse peste toate, nourii coborâră spre pământ, și adevărata ploaie porni ca un șuvoi grăbit.
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa vie a celor trei izvoare era călăuzită printr'o alvie îngustă în hrubă, într'un găvan de stâncă. Ca să-l pregătească pentru rugăciune, ucenicii ajutară bătrânului să se coboare pe trepte și să se scufunde de trei ori. Îl înfășurară apoi în poclăzi și sarici. Îi pieptănară barba și îi împletiră coama. Îi puseră straiu alb și comanac. Îngenuncheară ca să primească binecuvântare și se retraseră fără de niciun cuvânt, după datină. Ieșind în lumina după-amiezii, adunară vreascuri și cetini în mijlocul poienii, le clădiră cu meșteșug și aduseră jar dela vatra din lăuntru, unde se păstra foc fără moarte, dela începutul ciclurilor.
Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna Mia Vasilian dă noilor sale cunoștințe informații despre persoana sa c-un aer de tinerețe naivă. Acum douăzeci și trei de ani, când a adus-o barza în casa părinților domniei sale, i s-a pus numele Maria, închipuiți-vă! Cele două soții de funcționari, proaspăt transferați în târgul nostru de guvernul conservator, o ascultau cu interes, făcând însă în sine rezerve personale asupra anilor. Numele li se părea convenabil. Un nume destul de frumos, nu-i așa? Cum a început însă a îngâna cele dintâi cuvinte, dumneaei și l-a schimbat singură. C-o voce muzicală, țuguindu-și buzișoarele, răspundea totdeauna: Pe mine mă cheamă Mia! Și Mia i-a rămas numele. Cineva făcea, atunci, observația că asta dovedește la copilă "simțul muzicii".
Mihail Sadoveanu în Dumbrava minunată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la început, dar cu o relevanță mică.
În condițiile de odinioară, căsătoria cu Vasilian ar fi apărut ca o mezalianță, căci domnia sa e născută Papazoglu. Având însă în vedere atâtea și atâtea lucruri, speculații nefericite, inimiciții politice, a trebuit să se resemneze. Totuși, nu se poate spune, nu-i așa? că Vasilian nu-i de familie bună. E dintr-o foarte bună familie, dimpotrivă, boieri moldoveni, însă oricine va recunoaște că Papazoglu e altceva, e un nume celebru. În sfârșit, principalul e că se simte bine și e fericită. Și Jorj îi satisface toate capriciile... Altfel nici nu se poate. El e cu cincisprezece ani mai mare ca ea și a mai fost însurat o dată. I-a rămas și un copil, o fetiță care - cum să spun? - care e un fel de ghimpe între ei... un copil, vai! destul de rău crescut. Asta aduce puțină umbră vieții lor, nu-i așa? Căci Vasilian a luat-o din dragoste. Văzând împotrivirea ei de la început, bietul Jorj căzuse bolnav. A trebuit să cedeze; și la nuntă avea o toaletă așa de frumoasă, așa de elegantă, încât o invidiau toate prietenele.
Mihail Sadoveanu în Dumbrava minunată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Mihail Sadoveanu despre început, adresa este: