Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Mihail Soare despre iubire

Celui lipsit multă vreme de iubire (dac-­o fi tot aia cu dragostea, încă nu mi-­am răspuns), dă-­i-­o cu încetul, îmbucă­tură cu îmbucătură, și nu toată odată, pentru că așa cum poți ucide un sărman care a flămânzit îndelung lăsându­-l să înfu­lece pe nemestecate tot ce găsește în bucătăria unei ospătării măricele, tot așa îl poți omorî și pe el, abandonându-­l fără apărare în calea unei trăiri mistuitoare, cu nimic mai blândă decât para focului adus de vânt dinspre miriștile abia secerate către casele din marginea satului. Am văzut mulți oameni după un astfel de pârjol, goliți de lăuntrul lor cel mai prețios și pur, deveniți niște bieți infirmi incapabili de dragoste, dar o infirmitate de altă natură decât lipsa unei mâini, a unui ochi ori scurtimea unui picior, însă o infirmitate mai fericită, în pofida a ceea ce cred alții, deoarece existența ei te scutește de grozăvia suferințelor pe care numai iubirea, în cruzimea ei travestită, ți le poate da."

citat din romanul Livrescu de (octombrie 2014)
Adăugat de Radu CâmpanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Livrescu" de Mihail Soare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -24.08- 15.99 lei.

Eu, Nietzscheanul

Nu era chiar niciun secret,
știam că mă iubește doar pentru că nu sunt întreg și ca să-mi poată adăuga a treia mână sau mai știu eu ce,
așadar numai ca sa fiu așa cum mă vedea ea,
nu o dată m-am trezit dimineața altfel decât mă culcasem
cu o aripă de fluture lipită stângaci pe umărul dezgolit de furtuna din zori,
cu tatuaje facute cu pixul sau doar cu ochiul ei drept,
mi-a desenat încă o inimă, un catarg cu velele rupte,
într-o seară, făcând pe filozoafa, lucru ce-i dădea un aer fermecător de caraghios,
după ce mi-a aruncat aiureala "ești exponentul unei lumi fără păcat aflată sub dictatura iubirii"
la lumina unor lumânări de tort a pus la cale un soi de ceremonie de sanctificatare
ori, mai degrabă, de nesanctificare
alăturând numelui meu pe acela de Nietzscheanul, ca Tesviteanul bunăoară,
astfel că în toate calendarele cu nesfinți veți da de mine astfel,
nu era atât de fraieră încât să nu-și dea seama că nu sunt eu însumi, ci doar căutarea, de aceea ea îmi și zicea "alteritatea ta"
"sunt ceea ce scriu", am recunoscut, "așa că las-o baltă cu declarațiile tale de dragoste,
pietrele amfiteatrului, obloanele prăvăliilor, macadamul,
toate le știu pe de rost și le declamă fornăitor,
iar tu mă minți spunându-mi că e ecoul",
eu de fapt nici n-am iubită,
e doar o cascadă care curge din cer și de aceea pare nespus de înaltă

[...] Citește tot

poezie de din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Augustin NicolaeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doctor zburând

Cică era doctor de suflete și toată lumea-l știa
(deși după figură aducea a hoț de buzunare)
le punea-n atele din lemn de tei înflorit și la viața viitoare
- avea și o reclama la o gazetă - erau ca noi
m-am dus la el într-o doară plângându-mă de niște dureri care nu erau ale mele
după ce iubita mi-a zis ca semăn cu un pom plin de păreri de rău
din pricina operelor mele incomplete
de parcă opera dumnezeului ei la care se ruga - dă-mi doamne dragostea
nebunului ăsta -
pe furiș în baie era completă
ea nu avea nici o prețuire pentru scrisul meu, între noi fie vorba
socotind că fac asta pentru că n-o iubesc
și nu mă dezlipeam de stiloul acela blestemat ca să n-o pot mângâia
era cunoscut asemenea unui cal breaz doctorul
și se spunea ca dresese de-a lungul vremii suflete de precupețe bașoldii
sau ftizice
de cavaleri înzăuați ca niște pești argintii de uscat rămași de la vreo viitură
și de viceregi călări pe câșlegi cu capul plin de caravele amușinând vanilii
dar și de măcelari, bunăoară pe-al lui Nea Marcel
sau de saltimbanci mereu plânși

[...] Citește tot

poezie de din Iubirea ca o sârmă ghimpată (octombrie 2016)
Adăugat de Dragoș CoandăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oglindire

Te-am despuiat cu gândul așa cum se cuvine
unei femei ce-mi umblă cu potrivite chei
la ușa ferecată să intre înspre mine
sperând că mă găsește la jupuit de miei

Mânjit de tot cu sânge, albastru cum nu este
nici norul din desene naive de copii
făcute-n nopți cât veacul, absurde și inceste
jertfelnice-amăgite cu dulci mizantropii

Amurgul mi te-arată cum nu te știe poate
nici un iubit, nici apa în care te-mbăiezi
o suferință mândră ce se târăște-n coate
s-ajungă să-mi mângâie prea tristele zăpezi

Dar nu, nu ești femeie, acum te văd mai bine
ci doar o oglindire a unui plâns de stea
din cerul ce de-a-ntregul se ține după mine
amușinând murirea ce-mi calcă urma grea.

poezie de din Iubirea ca o sârmă ghimpată (2016)
Adăugat de Dragoș CoandăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sufletul feminin e greu de pătruns, altfel aș fi înțeles de ce-­ți dorești cu așa ardoare apropierea unuia ca mine, mai mult neom decât om, prizonier al năzări­rilor care­-l stăpânesc, incapabil de fapte eroice, neîmplinit într­-o carieră unde abia moartea e izbânda, cântărind în tale­rul nevăzut al rostului de zece ori mai mult decât o amărâtă de supraviețuire de șobolan scăpat de prăbușirea vreunui zid, căutând cu lumânarea iubirea, un fel de șarlatanie colorată frumos pusă pe-­un raft oarecare deasupra planoarelor, care pentru mine înseamnă femeia, doar atât, fugind de ridicol ca dracul de tămâie, dar întâlnindu-­l la orice colț, un ratat noto­riu, cu alte cuvinte, desăvârșit în nereușitele lui impunătoare ca niște naufragii de transatlantice.

citat din romanul Livrescu de (2014)
Adăugat de Radu CâmpanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem cu îngerar

"Ești plin de vise", mi-a zis de parcă aș fi fost plin de râie,
"sunt", i-am răspuns, "de aceea și plutesc așa, ca o văcuță gonflabilă din reclame"
"și de paradoxuri desăvârșite"
"și de gol", adaug zâmbind,
e nevoită să-mi dea dreptate, deși nu-i convine deloc: "mda..."
Așa începea mai mereu cearta noastră
un fel de război de o sută de ani,
îmi reproșa că pun cuvintele acolo unde nu te aștepți
și caută cu săptămânile până să-mi poată spune ceva,
că de multe ori plec pe neașteptate
lăsând rezemat de geam între mușcatele rozalii un carton de la o cutie de pantofi
înfățișând o siluetă incertă pe care scrie "eu"
că-l mângâi mai des pe Montaigne, motanul, decât pe ea,
se enervează la culme când găsește lipit cu buburuza cu magnet
de ușa frigiderului un bilet din hârtie galbenă caligrafiat artistic:
"sunt cu Cervantes la băutură",
o să scot odată și odată în stradă frigiderul acesta nenorocit
în care-ți ții morții din romanele alea de care nu te mai apuci
în paranteză fie spus sunt cel mai prolific autor de cărți nescrise
și mai are o mie de motive pentru care-mi scoate ochii

[...] Citește tot

poezie de din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Marius CantemirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfântul Cutare Poetul

Orice atingeam, drăcia dracului, devenea poezie
astfel că ajunsesem, obsedat fiind că voi muri de foame, de sete,
să-mi ung mâinile-ntruna cu spirt albăstrui și leșie
paharul de vin se-ntrupa-n vers, scaunul, foile cu sonete

toate obiectele, mai mari sau mai mici, aparatul de ras
hainele, altimetrul, până și ochelarii, adidașii, ceștile de cafea
chiar și ființele, gălbuiul canar, Jean, motanul cel gras,
cățelul vecinilor, un bichon, stupoare: iubita - poezie și ea

așa că, nemângâind femei, lipsit de-un asemenea păcat
teologii așa-i zic, cu sau fără motiv, habar n-am,
de ce n-aș fi eu însumi, ca alții, încă și mai fraieri, sanctificat
să se-nchine toți apoi la mutra mea icoană strivită sub geam

dar faceți-o de pe-acum, fraților, să particip și eu
vreau o ditamai masa, lungă, lungă cât veacul, în curtea bisericii
și pe ștergare lucinde întinse de vreun firoscos alizeu
care să sufle ca foalele și-n fustele în care clericii

[...] Citește tot

poezie de din Sfântul Cutare Poetul (septembrie 2015)
Adăugat de Georgiana RomanațiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 26 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Textele de mai jos conțin referiri la iubire, dar cu o relevanță mică.

Sunt vinovat de dragoste

Sunt vinovat de dragoste și vreau,
Inchizitorii mei cu oase moi
Să-mi dați pedeapsa celor care au
Ucis cu gândul ziua de apoi

Să mă crucificați mai delicat
Decât pe-un înger cu trupșorul fin
Ce n-a mai săvârșit vreun alt păcat
'n-afara zborului adulterin

Încheieturile să mi le dați
'nainte de-a le prinde milostiv
În cuie, cu decoct de frați pătați
Amestecat ca într-un laitmotiv

De epifanie jucată prost
Cu lacrimile unor spectatori
Mulțime-adusă fără nici un rost
Ca la o luptă de gladiatori

[...] Citește tot

poezie de din Sfântul Cutare Poetul (septembrie 2015)
Adăugat de Dumitrana VereșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt vinovat de dragoste

Sunt vinovat de dragoste și vreau,
Inchizitorii mei cu oase moi
Să-mi dați pedeapsa celor care au
Ucis cu gândul ziua de apoi

Să mă crucificați mai delicat
Decât pe-un înger cu trupșorul fin
Ce n-a mai săvârșit vreun alt păcat
'n-afara zborului adulterin

Încheieturile să mi le dați
'nainte de-a le prinde milostiv
În cuie, cu decoct de frați pătați
Amestecat ca într-un laitmotiv

De epifanie jucată prost
Cu lacrimile unor spectatori
Mulțime-adusă fără nici un rost
Ca la o luptă de gladiatori

[...] Citește tot

poezie de din Sfântul Cutare Poetul (2015)
Adăugat de Dora MereanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața

Toți nătării se simt datori să dea definiții vieții
cei mai aplecați către asta par gunoierii
sunt și cei mai buni cunoscători, la o adică
e-atâta viață-n pubelele acelea verzi
iar ei o duc la groapa de gunoi ca și când ar fi prisosind
viața nu e chiar o mare doamnă
umblă adesea cu subsuorile pline de sudoare
dezgustătoare țoalele ei umede
de sub care îi atârnă sânii până pe asfalt de multe ori
trebuie să caști bine ochii să n-o calci pe sfârcuri
câteodată se dichisește cu boieli pregătite de vreun alchimist impotent
iar atunci seamănă cu o cocotă din Montmartre
fredonează șansonete naive
și-și zice dragoste
tertipul ține și nimeni nu se mai uită la sânii ei
privindu-i doar ochii încondeiați meșteșugit
cu verzuri ca de pe burta brotacului, cu sidefuri de scoică rară,
cu diafane rozuri ca-n pânzele nu mai știu cui
atunci se plimbă, obrăznicătura, cu nasul pe sus, aproape de nori
o claxonează șoferii de trolee, de tir

[...] Citește tot

poezie de din Iubirea ca o sârmă ghimpată (2016)
Adăugat de Dragoș CoandăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

S-ajung să pipăi taina...

S-ajung să pipăi taina ca pe pâine
pân' la plăsele să-i împlânt cuțitul,
să-mi zică steaua dintre nori "smintitul"
când i-oi promite ziua de poimâine

Lihnit, neantul să-mi încapă gluma
de-a-mi duce de dârlogi ființa goală
pe scurtătura îmbrăcată-n smoală
către iubirea unică, postuma

Să-mi tacă telegrafu-n substantive
născute-n nori de adăpat ursita
despre molozul rătăcit în sita
prin care trec durerile fictive

În finitudini să-mi alint ocara
și deghizat în pogorâri mondene
să mă feresc de evlavii perene
când mi-oi croi, din cârpe șterse, doara

[...] Citește tot

poezie de din Gâlceava mea cu Haydn sau despre Romanța pentru clopot la patru mâini (ianuarie 2010)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

A fost un an în care s-au sinucis poeții

A fost un an în care s-au sinucis poeții
sătui să fie-ntruna luați în cătarea vieții.
Cu aripi de la fluturi date-mprumut cu ora
și-au hăcuit prin piețe în văzul tuturora
venele lor firave, tendoanele, uitarea
hrănind câteva zile gazetele. Duhoarea
acestor pline ceasuri îmbrățișând foburgul
a-nnebunit berarii care-au turnat amurgul
în halbele ciobite vânzându-l ca pe bere,
s-au aruncat din turle poeții în tăcere
asemeni unei blânde ninsori întârziate,
s-au otrăvit cu vise ascunși în ruinate
mansarde și în dosul unor iubiri deșarte
de nimeni bănuite, iubiri pentru departe.
Printre gutui sticloase și-au aninat în funii
costumele dungate având prinse petunii
la-ngustele revere și ei uitați acolo
sub strâmtele sacouri, austrul în tremolo
ducea sinistru vestea, tramvaiele de noapte
se-mpiedicau adesea și ele ca de șoapte

[...] Citește tot

poezie de din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Petru DancuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înțelepciune

Din singurătatea lor odioasă curcile mă imploră,
o istovitoare milă mă năpădește
"s-a dus finitul deplin, dragele mele pizme",
le zic,
"aveți dragoste prea mare de neant,
câinele s-a țicnit și se crede poet,
veți fi satisfăcute,
dezbărarea de Dumnezeu produce ilaritate,
voi faceți cum trebuie diferența
dintre "individ" și "personaj",
dintre râs și batjocură,
drept care,
această diplomație a geamătului,
din durere și nu din plăcere,
tăinuiește interjecțiile apoteotice
ale întronării dreptății sub cupola circului.
O curcă mai tăcută,
cam vineție la ochi,
dar cu penele văcsuite într-un verde papagal jenant, îmi zise:
"sunt sigură, domnul meu, că aveți dreptate!",

[...] Citește tot

poezie de din Gâlceava mea cu Haydn sau despre Romanța pentru clopot la patru mâini (2010)
Adăugat de Mihail SoareSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Am rupt un colț de lume...

Am rupt un colț de lume, l-am înmuiat în lapte
Să îl albesc, să pară alt colț din altă lume
Una în care-adesea sunt înhămate șoapte
La galbene tramvaie de lemn crescute-n brume
Și-n care toate zboară, copaci imponderabili,
Femei cu-aripi de flutur, stângace, dar ușoare
Toate plutesc, fanfara, jandarmii cei amabili,
Turnul cu ceas, brutarul, pisicile de mare
Alături de barcazuri și de corali, iubita,
Ca puful păpădiei, doi rinoceri, maimuțe,
Un circ întreg nesincer, clovni cu nemiluita,
Ca într-un straniu teatru shakespearean, căruțe,
Și caii lor scheletici, eu priponit de gleznă
Cu un crâmpei de moarte, aerostat penibil
Nedescărnat de lesturi, înconjurat de beznă,
Zâmbind amar la gândul c-o să devin tangibil
Să mă atingă luna, să mă mă sărute norii
De stele pâlpâinde să-mi rezem nemurirea,
Iluzie parșivă, să-mi scuture cocorii
Zăpezile din suflet când mi-or vesti pieirea

[...] Citește tot

poezie de din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Augustin NicolaeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Mihail Soare despre iubire, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info