Citate despre Minerva și moarte
citate despre Minerva și moarte (inclusiv în versuri).
"Indignation" Jones
N-ai crede, nu-i așa,
Că m-am tras dintr-un neam ales, din Țara Galilor?
Că eram de origine mai pură decât tot gunoiul alb de aici?
Și dintr-o linie genealogică mai directă decât
Cei din Noua Anglie și virginienii din Spoon River?
N-ai crede că am fost școlit
Și că am citit cărți.
Vedeți în mine numai epava de om
Cu părul nepieptănat și cu barbă,
Cu haine zdrențuite.
Tot fiind lovit și jignit continuu,
Uneori, viața unui om devine un cancer
Umflându-se într-o excrescența stacojie,
Ca mucigaiul de pe știuleții de porumb.
Aici am fost eu, un tâmplar împotmolit în mocirla vieții,
Înspre care am mers gândind că este o pășune,
Cu o târfa de nevastă și cu biata Minerva, fiica mea,
Pe care voi ați chinuit-o aducându-i moartea.
Așa m-am târât, ca un melc prin zilele
Vieții mele.
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River (1915), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Minerva și moarte, dar cu o relevanță mică.
D-na Meyers
El a protestat câtă viață a mai avut,
Iar ziarele au mințit cu rea credință în privința lui,
Cum că n-ar fi fost vinovat de moartea Minervei,
Ci doar ar fi încercat să o ajute.
Sărmanul suflet căzut în păcat nu putea vedea
Că chiar voind să ajute, cum pretindea,
A încălcat legile omenești și pe cele divine.
Trecătorilor, luați aminte la vechiul avertisment:
Ca să aveți viață fericită
Și să fie pace în jurul vostru,
Iubiți pe Dumnezeu și păstrați poruncile lui.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minerva Jones
Eu sunt Minerva, poetesa orașului,
Hăulită, batjocorită pe stradă de toți neciopliții
Pentru trupul meu greoi, ochii sașii și mersul legănat.
Totul s-a petrecut când "Măcelarul" Weldy
M-a capturat după o urmărire brutală,
Abandonându-mă apoi în soarta mea cu doctorul Meyers;
Și am alunecat în moarte, amorțind de la picioare în sus,
Ca cineva care intră adânc, apoi mai adânc într-un curent de apă rece ca gheața.
Se va duce cineva la ziarul orașului
Și va alcătui o carte din poeziile pe care le-am scris?
Sunt însetată de dragoste.
Sunt flămândă de viață.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelegere
văd lucruri nevăzute celorlalți prieteni ce mă cred
nebunul de pe tabla de șah a terenului de supraviețuire
oamenii stau în frigider aliniați în rând cu
sticlele de bere și micii tradiționali picanți
mi-a plăcut matematica între minus și plus
infinit
n-am știut să iubesc secțiunea periculoasă din calculul
de rezistența materialelor
deci am ajuns un jalnic boem inginer ratat
nu-mi plac mașinile, îmi plac răsăriturile și mai ales
apusurile, pentru că mă seduce moartea
unde eu o găsesc pe frumoasa Minerva
în haosul hulpav al dorințelor de carnivore hămesite
caut un algoritm limpede, ușor de scris pe o plajă întinsă
la marginea mării și la marginea pământului
simplu și clar ca un scâncet de nou născut
ce seamănă izbitor cu ultima suflare a unui
muribund.
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către un amic versificator
Te-avânți și tu, Ariste, ca alții spre Parnas,
Râvnind, oricum, să-ncaleci pe aprigul Pegas-
Căutător de lauri pe căi primejdioase
Dai cu-ndrăzneală lupta în critici bătăioase.
Ci lasă, tu, cerneala și pana ta, Ariste,
Uitând păduri, pârâie și țintirimuri triste-
Nu cresc iubiri de flăcări în cărticica slabă.
Vezi, să nu cazi din munte! Coboară mai degrabă.
Tot sunt și fără tine prea mulți poeți, și-or fi,
Ce scot la cărți, uitarea să aibă ce-nghiti.
Poate și-acum, de zgomot când te retragi departe,
Având de-o muză proastă, de veșnicie, parte,
Aripile Minervei avându-le egidă
Ascunzi un tată pentru altă Telemahida.
Deci teme-te de soarta poeților de-ocară,
Ce cu grămezi de versuri întruna ne omoară-
Răsplata hărăzită de viitor e dreaptă
Că-n Pind așteaptă lauri, dar și urzici așteaptă.
Când gloria nu-ți vine, să te-nspaimanti! Apollo
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XXX
Când Ursa deci din cea dintâi lumină
ce-n veci de-apus și nici de zori nu știe,
nici de-alt vrun nor, decât de-ntâia vină,
și care face-atent spre datorie
pe-oricare-aici, precum al nostru face
corabia-n port cu bun sfârșit să vie
a stat pe loc, mulțimea cea verace,
venită-ntre vultur și-al ei popor,
s-a-ntors spre car ca și spre-a dânsei pace;
și, ca și-un sol din cer, un duh de-al lor,
"Mireasa din Liban" cântând deodată,
strigă-ntreit, și toți strigară-n cor.
Precum cei drepți, la marea judecată,
grăbit ieșind din groapă-i fiecine,
cântând din guri cu voce re-mbrăcată,
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Minerva și moarte, adresa este: