Poezia adevărată nu se poate dispensa de acest strop de magie.
citat din Mircea Cărtărescu (19 aprilie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai minunată femeie din lume este cea care te iubește cu adevărat și pe care-o iubești cu adevărat.
Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Adevărul este apanajul intelectualului.
citat din Mircea Cărtărescu (9 mai 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În adolescență, ghemuit în pat, mi se-ntâmpla să citesc uneori de dimineață până seara, uitând să mănânc și aproape și să respir, pentru că paginile pe care de fapt nici nu le mai vedeam descriau oameni adevărați, nori adevărați, orașe adevărate, pe când, dacă-mi ridicam privirile, nu vedeam decât jalnice umbre. Îmi dădeam seama că se înserează doar când paginile se făceau roșii ca focul, apoi cenușii. Drama vieții mele a început mai târziu, când în locul Cărții am fost silit să trăiesc realitatea. Mă tem că de-acum încolo nimeni nu va mai locui în cărți, așa cum au făcut-o generația mea și cele precedente. Și că utopia lecturii va rămâne undeva, pe o colină îndepărtată, ca un mare labirint ruinat.
Mircea Cărtărescu în Ochiul căprui al dragostei noastre (2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Făcusem o adevărată erotopatie, amestec de dragoste, ură, dispreț, admirație, idolatrie și silă. Psihicul meu mergea spre ruină...
Mircea Cărtărescu în Nostalgia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupta totală și fără compromis pentru propriul tău adevăr se numește eroism când servește tuturor și fanatism când rănește pe toată lumea.
citat din Mircea Cărtărescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai pe ea o vreau pentru că numai pe ea o cunosc. Îi privesc, între coapse, "fluturele cu aripi lipite somnoros" și știu că e, cu adevărat, cel mai frumos lucru pe care l-aș putea vedea și atinge vreodată.
Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Văd zilnic oameni care locuiesc în case minunate, în acele case vechi, de pe marginea bulevardelor sau din zonele tăcute și aurii ale orașului, case adevărate, calde, cu personalitate, pe care le poți iubi ca pe femeia vieții tale. Cu ce le merită ei?
citat din Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
După o cununie la -21*, totul se dovedește a fi perfect
în capot mov cu ape
cu fundă galbenă-n păr
oh, cri,
cât de aproape ești de adevăr!
pisică, iubită, soție
în papucii pufoși
oh, cri-cri,
din Coran și din Bosch
tu vii,
vii să-ți lipești de mine palmele sidefii...
e atât de bine, oh Doamne
atât de bine cu tine!
n-am mai citit nimic de trei săptămâni
iar pentru mine poezia e zero
Helespontul e pe biroul meu cu mașina de scris
eu sunt Leandru și tu ești Hero.
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Admirația, ca și dragostea, nu sunt drepturi, nici obligații. Nici educația, nici cultura, nici poziția socială nu-ți pot da automat această renunțare la meschinărie, această abdicare de la narcisismul tău infantil. E greu să accepți că oameni din preajma ta pot fi mai buni și mai adevărați decât tine. Și totuși trebuie s-o faci, pentru că altfel nu te poți defini pe tine însuți. Ești ceea ce admiri, nu ceea ce negi.
Mircea Cărtărescu în articol (10 februarie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu poți găsi o fărâmă de adevăr, măcar, într-o glumă proastă ca Iovănel sau într-un carierist îngâmfat gen Cristea-Enache. În cazul lor, verdictul trebuie luat întotdeauna invers ca să devină credibil. Odinioară, blestemul suprem în literatură era "lăuda-te-ar Bogdan-Duică", acum, dacă te laudă Cristea-Enache, poți fi sigur că ai dat un rateu.
Mircea Cărtărescu în interviu (23 martie 2010)
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există un preț pentru fiecare lucru bun pe care îl primim în viață. Dincolo de toate bunurile, spirituale sau materiale, pe care ni le aduce viața (și pentru care trebuie să fim infinit recunoscători), un om adevărat nu poate să nu simtă o fundamentală nefericire de fond. În miezul vieții noastre, chiar și al uneia luminoase și de succes, există un sâmbure fundamental de nefericire metafizică. El ține de soarta noastră, de condiția noastră umană.
Mircea Cărtărescu în interviu (23 iunie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De fapt, ajungi cu adevărat la maturitate sexuală doar atunci când începi să trăiești un ciudat solipsism în doi care te face să spui: în tot universul nu există decât două ființe care fac cu adevărat dragoste: eu și iubita mea.
Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Femeile minunate din viața mea, toate cele pe care le-am iubit cu adevărat și care-au răspuns cu dragoste dragostei mele, au fost într-un fel necorporale, au fost bucurie pură, nevroză pură, experiență pură. Senzualitatea, uneori dusă până foarte departe, nu a fost decât un ingredient într-o aventură complexă și epuizantă a minții.
Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
A gândi - verbul Gemenilor. Și e adevărat, gândirea devine tot mai tiranică între compartimentele psihicului meu. Acum e o gândire fără substanță, sau care își e sieși substanță. Gândesc așa cum imaginam în adolescență: vedeam imagini, dar ele nu formau o lume. Poate că, la fel ca atunci, dar în planul meditației, în câțiva ani am să reușesc să devin, dintr-un om care gândește, un gânditor. Dacă aș duce o anume viață, dacă nu aș trăi în paradox și ipocrizie, știu că ar fi așa. Sunt între paliere, poate între poezie și mistică, magie, iluminare, plenitudine, distrugere. Sau între ficțiune și realitate (dar cea adevărată, nu cea din jur).
Mircea Cărtărescu în Jurnal I (1990-1996) (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe aripile fluturilor noștri de hârtie, asemenea unor solzișori ce irizează lumina, sunt tatuaje ciudate, înscrise cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la școală ca să le deslușim. Stând confortabil pe spinarea mătăsoasă a marelui fluture, citim și zburăm. Căci fluturele nu se urnește de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri și melodii. Pe toate ni le imaginăm citind. Și atunci înțelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece întotdeauna în noi înșine.
Mircea Cărtărescu în Care-i faza cu cititul?, A patra inimă (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărul nu e nici ironic, nici experimental. Marile cărți ale lumii sunt cărți întunecate și grave, care folosesc inclusiv ironia și experimentul în sensul acestei seriozități esențiale, acestei responsabilități în lipsa căreia ești un simplu literator. Privesc cum cohorte de autori aleargă după subiecte cât mai trident "interesante". Cum au succes cărți care sunt în mod evident inutile, care țin un sezon, care nu spun nimic nici despre autorul lor, nici despre mine, nici despre lume.
Mircea Cărtărescu în Pururi tânăr, înfășurat în pixeli
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciodată, niciodată nu mi-e cineva mai drag ca o fată sau un băiat pe care-i mai văd uneori, prin metrou, citind un volumaș de poezie. Nimic nu mi se pare, în lumea asta urîtă, mai mișcător, mai adevărat și mai miraculos.
citat din Mircea Cărtărescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În multe cupluri fantezia depersonalizării partenerilor, a uitării legăturii dintre ei, intensifică plăcerea erotică. Cu toate acestea, ceva din această legătură psihică dintr-un cuplu adevărat, numită dragoste, ceva esențial și despre care se vorbește prea puțin, supraviețuiește și celei mai devastatoare dezgoliri simbolice. Este, ca să zic așa, iubirea intensă dintre două corpuri. Chiar și când mințile și personalitățile sunt dizolvate în plăcerea irepresibilă a sexualității, intimitatea rămâne și dă actului acestuia violent și animalic ceva copilăros, înduioșător, ceva pe care ți-l amintești, după ce ai uitat plăcerea, ca pe adevărata bucurie a acelor ore.
Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile, Despre intimitate (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la adevăr, dar cu o relevanță mică.
În adolescența mea, o dragoste nefericită și apoi experiența mizerabilă a serviciului militar mi-au dezvăluit ce n-aș fi crezut niciodată că zace-n mine: multă ură, frustrare și lașitate, dar și multă putere de a îndura. Nu-mi mai fac de-atunci atâtea iluzii: nu sunt cu adevărat nici bun, nici frumos sufletește, nu pot fi un "model" pentru nimeni, așa cum nici eu nu am modele în viață. Experiențele ulterioare m-au învățat și ele să nu mă păcălesc pe mine însumi. E tare bine să știi ce zace cu adevărat în tine.
Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Mircea Cărtărescu despre adevăr, adresa este: