Stare de spirit
Plânge cerul de durere,
Peisajul nu creează nicio plăcere
Totuși eu văd viață în culori
Simt cum plutesc până la nori.
Inimii îi e sete de iubire
O picătură ar fi de ajuns că s-o aline
Dar eu o mint că totul va fii bine.
Când o să mor
Vreau să-mi plângeți de dor
Nu vreau lacrimi false să vărsați
Prefer un zâmbet, dar să nu mă uitați
Trupul îmi va fi în groapă
Sufletul va pluti veșnic, că pe apă.
Fac ce simt și simt ce fac
Poate de aceea mulți nu mă plac
Am doar o viață de trăit
Îmi place să iubesc și să fiu iubit.
[...] Citește tot
poezie de Miron Iustin (27 septembrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să te...
Să te-aștern
Să te chem
Să te doresc
Să te iubesc
Să te dezamăgesc
Să te părăsesc
Să te disprețuiesc
Să te uit
Să te arunc
Să te amintesc
Să nu te mai iubesc.
poezie de Miron Iustin
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentiment
O arsură îmi cuprinde trupul
Arzând până la scrum trecutul
Purificând totodată scutul
Ce-mi proteja trupul.
Mă deschid încet, încet
Rațiunea trece pe-un mod mai lent,
Inima pulsează sentimente
Iubirea ma cuprinde pe îndelete.
Aripi noi mi se deschid,
Înălțându-mă deasupra norilor
Iubind prin puterea culorilor,
Nu pot să mă mai închid
Încătușat intr-un mare vid!
poezie de Miron Iustin (24 iulie 2016)
Adăugat de MIRON
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecut...
Trecutul nu-mi dă pace,
Amintirile mă pun ca pe ace,
Fizic par indiferent,
Dar sufletul e dus la amanet.
Prezentul îmi zice că ai murit,
Dar amintirea ta încă e vie,
Trecutul îmi amintește că m-ai iubit,
Dar sufletul nu știe.
Umbre din trecut încă se arată,
Noaptea, când inima cade îngândurată,
Cioburi de amintiri se sparg,
Tăindu-mi sufletul adânc,
Iubirea îmi curge pe prag,
Iar eu adorm plângând.
poezie de Miron Iustin (28 octombrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am văzut
Am văzut in oameni iubirea,
Dezgheța focul cu căldura ei
Dar pe mine m-a înghețat mâhnirea,
Că în sufletul meu numai existau scântei.
Am văzut suflete calde, arzând,
Păcat erau închise in corpuri reci
Orgoliu înghețând focul pe veci
Timpul îl văd de parcă stând.
Am văzut cum de mâna se plimbau
Ura și iubirea părea că se cunoșteau,
Sunt chiar prietene foarte bune
Merg oriunde, ucigând o întreaga lume
Am văzut o altă viață,
Pe care-aș vrea să o trăiesc,
Neavând nimic în față
Și o fată pe care o iubesc.
poezie de Miron Iustin (15 noiembrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om/Altul
Un om se naște, plângându-și venirea,
Pe cer o noua stea apare,
Un altul moare, plecând cu nemurirea,
O alta stea dispare.
Un om acceptă tot ce-l înconjoară,
Altul urăște și se transformă în fiară,
Un om e pașnic și cu inima moale
Altul e războinic și cu sufletul tare.
Un om e sărac, dar cu sufletul bogat
Altul are bani, dar cu sufletul dărâmat.
Un om e timid și o iubește,
Altul e tupeist si o prostește.
Un om dă viață anilor,
Altul dă speranță banilor
Un om prin versuri se descarcă
Altul citindu-le doar se încarcă.
Un om suferă în tăcere
[...] Citește tot
poezie de Miron Iustin (22 octombrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoria
Timpul stă captiv într-o clepsidră de nea
Dar fără să vreau am călcat pe ea,
Am spart timpul și mi-a tăiat talpa
Nu curge sânge că a înghețat ca apa.
Dacă eram mai atent trăiam veșnic
În zadar lipesc cioburile vieții de nemernic,
Vidul a fost distrus iar acum timpul curge
În valuri de nisip ce trupul mi-l frânge.
Am făcut cioburi infinitul cu al meu călcâi
Acum în rândul de muritori sunt cel dintâi,
Acum timpul arde ca în focurile iadului
Iar viața iubește tortura sufletului.
Starea mea tristă de fericire izbucnește
Timpul infinitatea și nemurirea o iubește,
Pentru că timpul e rege în abis
El stinge speranțe când tu vise ai aprins.
[...] Citește tot
poezie de Miron Iustin (4 martie 2017)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la iubire, dar cu o relevanță mică.
Inimă...
Inimă proastă, iară iubești?
Stând în frig, sentimente să cerșești?
Plânsă și rănită, în ochi să mă privești!
Ți-am spus dinainte, nu te du, greșești
Dar ești încăpățânată și acum plătești!
Ești mult prea bună cu ei, nu gândești?
De singurătate din nou te ferești
Și uite așa ma dezamăgești
Inima proastă, de ce iubești?
poezie de Miron Iustin (24 octombrie 2016)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Miron Iustin despre iubire, adresa este: