Versuri
Cuvinte
din mine pierdute
Cum v-aș putea prezenta
în fața eternității
pe voi
care nu sunteți decât
niște corecturi
ale biografiei mele?
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Versul Liber (1965)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conjuncții
Ăsta ni-i harul
Bravi cetățeni,
Eu și groparul
De la Văleni.
Timpul ca fumul
Cât se perindă,
Ne suntem unul
Altui, oglindă.
N-avem hotare
Zile și luni,
Totul ne pare
Plin de minuni:
Lui, i-e pământul
Cert adăpost,
Mie, cuvântul
Singurul rost.
[...] Citește tot
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Tristele (1968)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suspin
Un tei în noapte palpita
Ca un plămân,
Tu ai zburat, cu gura ta,
Ca un lăstun.
Ții minte când stăteam sub tei
La ceas târziu?
Te oglindeai în ochii mei,
Acuma știu
Că scrisă mi-ai rămas în ei
Și de neșters.
Ții minte când șopteam sub tei
Un singur vers,
Că ești a mea de la-nceput
La nesfârșit
Și să-mi răspunzi nici n-ai putut,
Doar m-ai privit.
[...] Citește tot
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Tristele (1968)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem alb
Motto:
Te quiero
(Dintr-un cântec popular spaniol)
Poate că spre tine-ndreptasem acest gând
devenit cuvânt
Poate că spre tine-ndreptasem acest cuvânt
devenit sânge
Poate că spre tine-ndreptasem acest sânge
devenit făptură
Poate că spre tine-ndreptasem
această iubire și ură
Poate că spre tine-ndreptasem
această neființă
pe care tu ai primit-o
și tăcând zâmbind și privind
ai învățat-o să tacă
(deci să strige)
să zâmbească
(deci să plângă)
[...] Citește tot
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Ultimele (1971)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cuvinte, dar cu o relevanță mică.
Suvenir
De-ncerc pe sub rugina atâtor ani să caut
Parfumul și lumina ce-a strălucit în ei,
Aș regăsi fierbinte cuvântul să te laud,
Ca flacăra ce doarme sub spuză și scântei.
Precum mireasma florii pierită de demult
Preschimbă-n adiere fragilele-i culori
Și-n nevăzuta strună a vântului ascult
Țipându-și tânguirea echere de cocori,
Acum, când cu amurgul cobor lângă pământ,
Iubirea ce mi-ai dat-o mai strâns de el mă leagă,
Cum, despuiată-n toamnă de-al ei stufos veșmânt,
Statuia verii crește pe zariștea întreagă.
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Laude și alte poeme (1959)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nevasta mincinoasă
"Y que yo me la lleve al rio
Creyendo que era mozuela
Pero tenia marido"
Federico García Lorca - La casada infiel
("Și eu care-am dus-o la râu
Crezând că era fată mare,
Când colo avea bărbat.")
Federico García Lorca - Nevasta necredincioasă
Credeam că e fată mare
Când am dus-o pe cărare;
da și eu - ce minte proastă! -
n-am bunghit că e nevastă.
O fi fost ea ca zambila,
dar mersei mai mult cu sila.
[...] Citește tot
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești (1941)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Miron Radu Paraschivescu despre cuvinte, adresa este: